Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 41 din 27 ianuarie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 41 din 27 ianuarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 25 februarie 2005
Ioan Vida - preşedine
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Congips" - S.A. Oradea în Dosarul nr. 1.747/Com/2004 al Tribunalului Bihor - Oradea - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei prin avocat. Lipseşte cealaltã parte, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Societãţii Comerciale "Congips" - S.A. Oradea solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, considerând cã dispoziţiile criticate contravin art. 41 din Constituţie. Se aratã cã, deşi exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietãţii imobiliare afectate de capacitãţile energetice sunt servicii de utilitate publicã, titularul acestor drepturi realizeazã venituri din activitatea desfãşuratã, fiind vorba în realitate despre o expropriere.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Se apreciazã cã prevederile criticate sunt constituţionale, deoarece acestea nu reglementeazã o expropriere, iar critica de neconstituţionalitate vizeazã de fapt o îmbunãtãţire a textului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 iunie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.747/Com/2004, Tribunalul Bihor - Oradea - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Congips" - S.A. Oradea într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unui litigiu comercial.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile criticate contravin prevederilor "art. 41 alin. (2) din Constituţie, conform cãrora «proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã de lege indiferent de titular», precum şi celor ale art. 41 alin. (3) din Constituţie, conform cãrora «nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauzã de utilitate publicã stabilitã potrivit legii cu dreaptã şi prealabilã despãgubire»". Se apreciazã cã "pârâta, uzând de dispoziţiile <>art. 16 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 , considerã cã beneficiazã de dreptul de uz cu titlu gratuit asupra folosinţei clãdirii [...], or, este evident cã obiect al dreptului de uz poate sã fie doar terenul, iar în condiţiile în care legiuitorul ar fi înţeles sã acorde şi folosinţa gratuitã a clãdirii ar fi instituit un drept de abitaţie".
Tribunalul Bihor - Oradea - Secţia comercialã şi contencios administrativ, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, considerã cã dispoziţiile criticate, prin raportare la art. 44 alin. (2) şi (3) din Constituţie, sunt constituţionale. Chiar dacã, se aratã în continuare, "prin instituirea drepturilor de uz şi servitute, titularul dreptului de proprietate suferã o îngrãdire în exercitarea atributelor dreptului sãu, ţinând cont de faptul cã pe aceastã cale se urmãreşte valorificarea fondului energetic al bunului public, reglementarea în sine nu relevã nici o contradicţie cu art. 44 alin. (2) din Constituţie".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea punctului sãu de vedere, Guvernul aratã cã dispoziţiile criticate "nu încalcã prevederile art. 44 alin. (2) şi (3) din Constituţie şi trebuie interpretate având în vedere alin. (1) al art. 44 şi alin. (5) al art. 136 din Constituţie, potrivit cãrora «conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege», respectiv «proprietatea privatã este inviolabilã, în condiţiile legii organice»".
Astfel, se susţine în continuare, "În conformitate cu dispoziţia art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, statul a înţeles sã instituie, prin norme cu caracter de lege, mãsuri care sã limiteze dreptul de proprietate asupra «proprietãţilor afectate de capacitãţile energetice», fãrã ca prin aceastã mãsurã sã se aducã atingere dreptului de proprietate [...]".
Guvernul aratã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, Curtea respingând excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi legale prin mai multe decizii, cum ar fi deciziile nr. 72/2004 şi nr. 167/2004.
De altfel, se apreciazã în punctul de vedere al Guvernului, "din susţinerile reclamantei rezultã, de fapt, cã aceasta invocã inaplicabilitatea dispoziţiilor referitoare la exercitarea cu titlu gratuit a dreptului de uz prevãzut de art. 16 alin. (4) cu privire la clãdiri". Întrucât aceste aspecte se referã la modul de interpretare şi aplicare a legii, nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile criticate sunt constituţionale.
Se susţine astfel cã reglementarea criticatã este în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Constituţie, deoarece se aplicã tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã de ipoteza normei legale indiferent de titular. De asemenea, reglementarea criticatã nu contravine nici dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (3), întrucât "exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietãţii imobiliare afectate de capacitãţile energetice de utilitate publicã, cu titlu gratuit (...), nu se traduce printr-o expropriere de jure şi nici printr-o expropriere de facto. În plus, reglementarea criticatã este în concordanţã cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãrora conţinutul şi limitele exercitãrii dreptului de proprietate se stabilesc prin lege. Mai mult, potrivit art. 44 alin. (7) din Legea fundamentalã, dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinãtãţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului". În acest sens, în punctul de vedere prezentat, sunt menţionate deciziile Curţii Constituţionale nr. 72/2004, nr. 140/2004, nr. 167/2004 şi nr. 203/2004.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţilor şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003.
Dispoziţiile legale criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (4): "Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietãţilor afectate de capacitãţile energetice se realizeazã cu titlu gratuit pe toatã durata existenţei acestora. Dacã cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizãri, reparaţii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinãtatea capacitãţilor energetice, titularii de licenţã au obligaţia sã plãteascã despãgubiri în condiţiile prezentei legi."
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia apreciazã cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 41 alin. (2) şi (3) din Constituţie, devenite, în urma republicãrii, art. 44 alin. (2) şi (3), prevederi care au urmãtorul conţinut:
- Art. 44 alin. (2) şi (3): "(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire."
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã. Exercitarea drepturilor prevãzute de <>art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 asupra proprietãţilor afectate de capacitãţile energetice, precum şi de instalaţiile aferente pentru buna funcţionare a acestora este determinatã de un interes major de ordin general şi, ca atare, legiuitorul este pe deplin competent sã stabileascã condiţiile exercitãrii acestor drepturi şi, implicit, limitele dreptului de proprietate asupra imobilului, fãrã a se aduce vreo atingere prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (2).
Dispoziţia legalã criticatã ce formeazã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate a mai fost supusã controlului exercitat de Curtea Constituţionalã. Prin mai multe decizii, şi anume deciziile: nr. 72 din 26 februarie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, nr. 140 din 23 martie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 29 aprilie 2004; nr. 167 din 1 aprilie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 17 mai 2004, şi nr. 203 din 29 aprilie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 21 iunie 2004, Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate, constatând cã textul criticat este constituţional. În cauzele respective autorii excepţiei au invocat, între altele, şi textele constituţionale pe care se întemeiazã criticile de neconstituţionalitate formulate în cauza de faţã.
În deciziile menţionate, Curtea a reţinut, în esenţã, cã textul criticat reglementeazã drepturile de uz şi de servitute asupra proprietãţilor - bunuri imobile afectate de capacitãţile energetice. S-a apreciat cã aceastã reglementare este conformã cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãrora conţinutul şi limitele exercitãrii dreptului de proprietate se stabilesc de lege, precum şi cu prevederile art. 1 paragraful 2 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care recunosc dreptul statelor de a reglementa, prin lege, "folosinţa bunurilor conform interesului general" (a se vedea, de exemplu, <>Decizia nr. 203/2004 ).
De asemenea, Curtea a reţinut, în legãturã cu pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie, cã reglementarea legalã criticatã nu relevã nici o contradicţie cu acest text constituţional referitor la expropriere. S-a apreciat cã "exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietãţilor afectate de capacitãţile energetice, cu titlu gratuit, pe toatã durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce printr-o expropriere de jure şi nici printr-o expropriere de facto, ci asigurã un control al exercitãrii dreptului de proprietate".
Soluţiile pronunţate de Curtea Constituţionalã şi considerentele care au stat la baza acestora îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine modificarea jurisprudenţei Curţii.
În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei, potrivit cãreia se considerã cã dreptul de uz cu titlu gratuit asupra folosinţei clãdirii proprietatea sa nu ar fi prevãzut de textul criticat, acesta referindu-se numai la terenuri, Curtea constatã cã aceasta este o problemã de interpretare şi de aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecatã, iar nu o problemã de constituţionalitate.

Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Congips" - S.A. Oradea în Dosarul nr. 1.747/Com/2004 al Tribunalului Bihor Oradea - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 ianuarie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016