Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE Nr. 41 din 11 aprilie 1996 referitoare la constitutionalitatea unor prevederi din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 77 din 13 aprilie 1996
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã, la data de 10 aprilie 1996, de cãtre 54 de deputaţi, şi anume: Iuliu Vida, Ioan Nemeth, Ervin Zoltan Szekely, Ferenc Asztalos, Jolt Zoltan Fekete, Francisc Pecsi, Attila Varga, Arpad-Francisc Marton, Benedek Nagy, Jozsef Nandor Nemenyi, Eugen Matis, Zsolt Szilagyi, Karoly Kerekes, Vasile Popovici, Vasile-Gheorghe-Victor Pop, Alexandru Konya-Hamar, Gheorghe Gorun, Eberhard-Wolfgang Wittstock, Valentin Iuliano, Emeric Feric, Matei Barna Elek, Istvan Antal, Lazar Madaras, Francisc Barany, Ladislau Borbely, Feuzia Rusid, Dan-Florin Trepcea, Ludovic Rakoczi, Imre Andras, Tasin Gemil, Teodor Vintilescu, Zoltan Szilagyi, Otto-Ernest Webwer, Horia-Radu Pascu, George Stanescu, Ion Hui, Ion Bold, Iosif Alfred Mazalik, Cornel Protopopescu, Mihail Nica, Valentin Vasilescu, Ion Cornita, Nestor Calin, Ion Strachinaru, Mihail Bucur, Ion Berciu, Emil-Livius-Nicolae Puţin, Mircea Popescu, Ion Dinu, Viorel Pavel, Sorin Victor Lepsa, Mircea-Ioan Popa, Horia Mircea Rusu şi Dinu Patriciu, în legatura cu neconstituţionalitatea art. 17 şi art. 18 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale. În sesizare se arata ca dispoziţiile art. 17 şi ale art. 18 din lege, care reglementeazã înscrierea pe liste speciale a militarilor în termen cu drept de vot, respectiv înscrierea într-o lista electoralã suplimentarã a cetãţenilor care îşi au stabilitã resedinta într-o alta localitate decît aceea în care îşi au domiciliul, sînt neconstituţionale, deoarece incalca art. 16 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Constituţie. Se considera ca aceste prevederi creeazã o discriminare între cetãţenii care nu voteazã în localitãţile unde îşi au domiciliul, aceştia fiind trataţi în mod diferenţiat, în raport cu calitatea lor de militari în termen sau civili. Astfel, militarii în termen voteazã în localitãţile în care îşi satisfac stagiul militar, "fãrã nici o condiţionare privind durata de cînd îşi au stabilitã resedinta în localitatea respectiva", iar ceilalţi cetãţeni "au dreptul de a vota în localitatea de resedinta numai dupã trecerea a 6 luni şi la cererea expresã facuta în acest sens."
În sesizare, de asemenea, se considera ca prevederile criticate sub aspectul constituţionalitãţii prejudiciazã îndeosebi pe studenţi, care nu-şi pot exprima "opţiunile politice prin exercitarea dreptului la vot în localitãţile în care trãiesc în perioada studiilor".
În temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 s-au solicitat punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi al Guvernului.
În punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor se considera critica neîntemeiatã, din contextul reglementãrilor care fac obiectul sesizãrii rezultind preocuparea legiuitorului "nu de a ignora dispoziţiile art. 34 alin. (1) din Constituţie", şi de a le da "consistenta şi eficienta depline". Prin reglementarea de la art. 14^3 din lege "nu se incalca principiul egalitãţii în fata legii", cu atît mai mult cu cît se da posibilitatea celor interesaţi "sa opteze pentru varianta cea mai convenabila lor".
Cu privire la sesizare, preşedintele Senatului, în punctul sau de vedere, considera ca obiecţiile de neconstituţionalitate sînt neintemeiate, întrucît:
- militarii nu pot sa voteze în localitatea de domiciliu, deoarece ar insemna învoirea acestora timp de 3-4 zile, ceea ce ar pune în pericol grav însãşi siguranta nationala;
- exercitarea votului prin corespondenta nu este posibila deoarece lipseşte aparatura tehnica necesarã;
- modalitatea de exercitare a votului de cãtre cetãţenii flotanti, inclusiv de cãtre studenţi şi elevi, este corecta şi legal rezolvatã, creîndu-se acestora toate condiţiile necesare de a vota.
În punctul de vedere al Guvernului se considera ca obiecţiile de neconstituţionalitate sînt "total neintemeiate". Referirea la art. 34 alin. (1) din Constituţie "este de neinteles", întrucît "textul în cauza vizeazã o cu totul alta problema, şi anume stabilirea virstei de la care cetãţenii au drept de vot". Pe de alta parte - se arata în continuare -, art. 16 alin. (1) din Constituţie "nu poate fi înţeles şi aplicat în afarã sau cu ignorarea condiţiilor strict obiective". În acest sens, se precizeazã ca "diferentierea condiţiilor de exercitare a dreptului de vot între militari în termen, flotanti şi studenţi se datoreazã situaţiei obiective în care se afla fiecare dintre aceste categorii de votanti; numai o astfel de diferentiere asigura condiţii optime pentru exercitarea acestui drept fundamental".
Curtea constata ca, potrivit prevederilor art. 144 lit. a) din Constituţie, ale art. 12, art. 17 şi urmãtoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, este competenta sa se pronunţe asupra constituţionalitãţii prevederilor ce fac obiectul sesizãrii, fiind legal sesizatã de un grup de 54 de deputaţi.
Fata de cele arãtate,
CURTEA,
ţinînd seama de sesizarea grupului de deputaţi, de punctele de vedere ale preşedinţilor Camerelor Parlamentului şi al Guvernului, de raportul judecãtorului-raportor, precum şi de prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, în forma comunicatã de Camera Deputaţilor, criticate sub aspectul constituţionalitãţii, retine urmãtoarele:
1. Cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.
Articolul ale cãrui prevederi sînt contestate, sub aspectul constituţionalitãţii, a fost indicat eronat de cãtre autorii obiectiei. În realitate, reglementãrile în legatura cu care s-a formulat obiecţia de neconstituţionalitate sînt cuprinse în prevederile art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 15 ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, urmînd ca ele sa aibã urmãtoarea formulare: "Militarii în termen cu drept de vot vor fi înscrişi în liste speciale, întocmite pe unitãţi militare şi semnate de comandantii acestora. Militarii în termen nu vor fi trecuţi în copiile întocmite de primari de pe listele electorale permanente ale localitãţilor în care aceştia îşi au domiciliul".
Obiecţia de neconstituţionalitate, astfel cum ea a fost formulatã, este echivoca. Nu rezulta cu claritate dacã sînt criticate prevederile legii cu privire la întocmirea unor liste speciale pentru militarii în termen cu drept de vot sau la tratamentul juridic diferenţiat aplicabil acestora în raport cu cel prevãzut pentru ceilalţi cetãţeni cu drept de vot, care şi-au stabilit resedinta în circumscripţia electoralã în care au loc alegerile.
Totuşi, întrucît prin referirea - eronatã - la art. 17 şi art. 18 din lege se considera de cãtre autorii obiectiei de neconstituţionalitate ca prevederile acestora "incalca dispoziţiile art. 16 alin (1) şi art. 34 alin. (1) din Constituţie", Curtea urmeazã sa se pronunţe - cu indicarea corecta a articolului - dacã prevederile art. I pct. 15 din legea modificatoare a art. 14 alin. ultim al Legii nr. 70/1991, raportate la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi la cele ale art. 34 alin. (1) din Constituţie sînt sau nu constituţionale.
Potrivit art. 16 alin. (1) din Constituţie "Cetãţenii sînt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri". Invocind aceste prevederi constituţionale, autorii obiectiei de neconstituţionalitate nu precizeazã dacã prin ceea ce s-a prevãzut la art. I pct. 15 din lege sînt incalcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie cu privire la "egalitatea în fata legii şi a autoritãţilor publice" sau interdicţia de a se constitui privilegii ori de a se face discriminãri.
Nu poate fi vorba, evident, despre inegalitatea în fata legii, din moment ce militarilor în termen "cu drept de vot" li se recunoaşte indubitabil dreptul de a alege. Eventuala inegalitate, cît priveşte drepturile electorale ale militarilor în termen, "în fata autoritãţilor publice", este cu totul improvizata întocmirea unor liste speciale pentru aceasta categorie de alegatori, neavînd absolut nici o legatura cu o astfel de egalitate.
În aceste condiţii, obiecţia de neconstituţionalitate este vadit neîntemeiatã.
Ar rãmîne astfel în discuţie ipoteza stabilirii unor "privilegii" sau a unor "discriminãri" fata de alegatorii militari în termen.
Întocmirea unor liste speciale, pe unitãţi militare, pentru militarii în termen cu drept de vot, nu poate fi calificatã ca un "privilegiu" pentru aceasta categorie de alegatori. Dimpotriva, avînd în vedere regimul juridic special aplicabil celor care satisfac serviciul militar, prevederile legale criticate sub aspectul constituţionalitãţii constituie o garanţie a exercitãrii dreptului de vot şi de cãtre aceasta categorie de cetãţeni, în sensul celor prevãzute de art. 34 alin. (1) şi de art. 49 alin. (2) din Constituţie, adicã recunoaşterea constituţionalã a dreptului de vot şi imposibilitatea instituirii vreunei restringeri de natura sa aducã atingere existenţei acestui drept.
Dintr-o asemenea perspectiva, nu se poate susţine nici ideea instituirii unor "discriminãri", militarilor în termen asigurindu-li-se posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot. Faptul ca, potrivit listelor speciale, ei urmeazã sa voteze în cadrul unitãţilor militare, în considerarea statutului pe care îl au pe timpul serviciului militar, nu semnifica "discriminare", ci tratament juridic diferit cît priveşte modalitatea de exercitare a dreptului de vot. Or, art. 16 alin. (1) din Constituţie, consacrind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, nu numai ca nu interzice, ci chiar implica un tratament juridic diferit, la situaţii diferite, cît priveşte exercitarea efectivã a drepturilor recunoscute şi garantate constituţional.
Obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 15 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991, cît priveşte art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, a fost formulatã şi în considerarea încãlcãrii art. 34 alin. (1) din Constituţie. Potrivit prevederilor acestui articol, "Cetãţenii au drept de vot de la virsta de 18 ani, împliniţi pînã în ziua alegerilor inclusiv". Acest text constituţional nu are nici o incidenta cu prevederile contestate, din cuprinsul acestor prevederi nerezultind contestarea dreptului de vot al militarilor în termen. Dimpotriva, se instituie obligaţia legalã de a se întocmi liste speciale, pe unitãţi militare, pentru ca "militarii în termen cu drept de vot" sa-şi poate exercita dreptul recunoscut.
2. Cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale
Autorii obiectiei de neconstituţionalitate au indicat eronat şi art. 18 din legea arãtatã. În realitate au fost obiectate prevederile art. 14^3 alin. 1, introduse prin art. I pct. 16 al Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991. Textul normativ obiectat este urmãtorul: "La cererea cetãţenilor cu drept de vot, care şi-au stabilit resedinta în circumscripţia electoralã în care au loc alegeri, cu cel puţin 6 luni înaintea scrutinului, vor fi trecuţi de cãtre primar într-o lista electoralã suplimentarã, pe baza actului de identitate".
Aceste prevederi au fost contestate sub aspectul constituţionalitãţii prin referire, de asemenea, la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 34 alin. (1) din Constituţie. De aceasta data, însã, autorii obiectiei invoca explicit ipoteza "discriminarii", care ar consta în faptul ca, "pentru cazul în care cetãţenii nu voteazã în localitãţile unde îşi au domiciliul, ei sînt supuşi unui tratament diferenţiat în funcţie de calitatea lor de militar în termen sau de civil". Discriminarea pentru "civili" - şi "în special pentru studenţi" - ar rezulta din aceea ca aceştia "au dreptul de a vota în localitatea de resedinta numai dupã trecerea a şase luni şi la cererea expresã facuta în acest sens"; or, se spune în continuare, studenţii "au un interes legitim de a-şi exprima opţiunile politice prin exercitarea dreptului de vot în acele localitãţi în care trãiesc pe perioada studiilor".
Considerarea acestor prevederi ca neconstituţionale, prin raportarea lor la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi la cele ale art. 34 alin. (1) din Constituţie, este neîntemeiatã. Prevederile amintite au ca obiect egalitatea cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, respectiv garantarea dreptului de vot pentru cetãţenii care au împlinit virsta de 18 ani pînã în ziua alegerilor inclusiv.
Încãlcarea prevederilor art. 34 alin. (1) din Constituţie este cu totul exclusa, întrucît înscrierea cetãţenilor "cu drept de vot", care şi-au stabilit resedinta în circumscripţia electoralã în care au loc alegerile, într-o lista electoralã suplimentarã nu semnifica negarea dreptului acestora de a vota, ci, dimpotriva, recunoaşterea acestui drept şi asigurarea posibilitatii de a-l exercita.
Autorii obiectiei de neconstituţionalitate, prin referire la art. 16 alin. (1) din Constituţie, evoca însã "discriminarea", comparativ cu reglementarea adoptatã în privinta militarilor în termen, punînd accentul pe cele doua condiţii cuprinse în textul art. 14^3 alin. 1 din lege, şi anume: stabilirea reşedinţei în circumscripţia electoralã în care au loc alegeri "cu cel puţin 6 luni înaintea scrutinului"; formularea unei cereri pentru a fi înscris în lista electoralã suplimentarã. Nici una dintre aceste condiţii nu implica însã ideea de "discriminare", ci - asa cum de altfel specifica chiar autorii obiectiei - un "tratament diferenţiat". Egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi criteriile discriminarii sînt prevãzute de art. 4 alin. (2) din Constituţie. Or, nici una dintre ipotezele de discriminare la care se referã art. 4 alin. (2) din legea fundamentalã nu se afla în cuprinsul art. 14^3 alin. 1 din legea în discuţie. În sensul dispoziţiilor constituţionale, discriminarea priveşte nerecunoasterea drepturilor pe criteriul rasei, naţionalitãţii, originii etnice, al limbii, religiei, sexului, opiniei, apartenentei politice, al averii sau al originii sociale, nu tratamentul juridic diferit în exercitarea drepturilor. Condiţiile de exercitare a unora şi aceloraşi drepturi pot fi diferite, în raport cu situaţiile specifice, concrete în care se afla titularii lor.
Distincţia pe care legea o face între militarii în termen şi ceilalţi cetãţeni - autorii obiectiei vizind în special situaţia studenţilor - cît priveşte înscrierea acestora în listele electorale este justificatã, ţinînd seama de condiţia juridicã diferita a acestora. Studentul, în afarã de faptul ca are o resedinta, el se poate deplasa oricind în localitatea de domiciliu. Faptul ca el poate fi înscris într-o lista electoralã suplimentarã, în localitatea în care îşi desfãşoarã studiile, numai dacã şi-a stabilit resedinta cu cel puţin 6 luni înaintea scrutinului, nu pune în discuţie nici o prevedere constituţionalã. Este un termen rezonabil pentru a justifica - reluind expresia autorilor obiectiei de neconstituţionalitate - "interesul legitim" de a-şi exercita votul "în acele localitãţi în care trãiesc în perioada studiilor".
Pentru a fi înscrişi într-o lista electoralã suplimentarã, cetãţenii care şi-au stabilit resedinta în circumscripţia electoralã în care au loc alegerile trebuie sa facã o cerere în acest sens, ceea ce este de natura de previnã eventualele neregularitãţi în organizarea şi desfãşurarea alegerilor. Aceasta condiţie legalã accentueaza posibilitatea recunoscuta acestor cetãţeni de a opta, potrivit cu interesul lor, între a-şi exercita votul în circumscripţia de domiciliu sau în cea de resedinta. Deci nu numai ca aceasta condiţie nu restringe posibilitãţile de exercitare a dreptului de vot, ci chiar le multiplica.
Fata de considerentele expuse, vazind şi dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 49 alin. (2) şi ale art. 144 lit. a) din Constituţie, precum şi prevederile art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Constata ca dispoziţiile art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 15 al Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, precum şi cele ale art. 14^3 alin. 1, introduse prin art. I pct. 16 din aceeaşi lege, sînt constituţionale.
Decizia se comunica Preşedintelui României.
Deliberarea a avut loc la data de 11 aprilie 1996 şi la ea au participat Ioan Muraru, preşedinte, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu şi Victor Dan Zlatescu, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Constantin Burada
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
