Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 408 din 7 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.054 din 15 noiembrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridicã a terenurilor, excepţie ridicatã de Ovidiu Bretu în Dosarul nr. 765/2004 al Curţii de Apel Bucureşti Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, prin avocat Monica Livescu, care susţine admiterea criticii de neconstituţionalitate, arãtând cã, deşi <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 reprezintã o normã anterioarã Constituţiei republicate, nu opereazã o abrogare implicitã a acesteia în temeiul art. 154 alin. (1) din Legea fundamentalã, ci este necesarã o abrogare expresã a dispoziţiei neconstituţionale, care sã fie constatatã de Curtea Constituţionalã.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã, potrivit art. 44 alin. (2) teza a doua, Constituţia republicatã permite dobândirea proprietãţii asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, în anumite condiţii. Prin urmare, textul de lege criticat nu mai este în vigoare, abrogarea operând direct în temeiul art. 154 alin. (1) din Constituţie, ceea ce împiedicã declanşarea controlului de constituţionalitate, astfel încât excepţia este inadmisibilã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 iunie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 765/2004, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridicã a terenurilor, excepţie ridicatã de Ovidiu Bretu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul apreciazã cã efectele prohibitive generate de textul de lege criticat nu-şi mai pot gãsi aplicarea în actualul regim constituţional. Astfel, <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 îşi produce efectele şi sub imperiul noii reglementãri constituţionale, care permite dobândirea terenurilor de cãtre cetãţenii strãini prin moştenire legalã, ceea ce este de naturã a contraveni art. 154 alin. (1) din Constituţie, republicatã, care prevede cã "Legile şi toate celelalte acte normative rãmân în vigoare, în mãsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã considerã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiatã, arãtând cã dispoziţiile <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 nu disting în funcţie de modurile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, respectiv acte juridice inter vivos sau mortis causa. Aşa fiind, textul de lege criticat exclude orice mod de dobândire a proprietãţii de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, inclusiv dobândirea prin moştenire legalã a terenurilor, ceea ce aduce atingere prevederilor constituţionale referitoare la dreptul de proprietate şi la dreptul la moştenire, drepturi în mod egal garantate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Guvernul aratã cã dreptul cetãţenilor strãini şi apatrizilor de a dobândi prin moştenire legalã proprietatea asupra terenurilor este prevãzut la nivelul Legii fundamentale, astfel încât orice altã reglementare de nivel inferior care conţine restricţii cu privire la acest aspect poate fi consideratã ca fiind abrogatã implicit. Aceastã concluzie se desprinde şi din art. 154 alin. (1) din Constituţia republicatã, în temeiul cãruia <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 trebuie considerat ca fiind parţial abrogat, şi anume în ceea ce priveşte interdicţia dobândirii terenurilor prin moştenire legalã, pentru celelalte situaţii, interdicţia rãmânând în vigoare.
Avocatul Poporului apreciazã ca fiind întemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 , întrucât interdicţia pentru cetãţenii strãini şi apatrizi de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor nu mai este în concordanţã cu noile prevederi constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2) teza a doua. Pe de altã parte, textul legal criticat nu cuprinde dispoziţii privind lipsirea de moştenire a cetãţenilor strãini şi apatrizilor, astfel cã nu se aduce atingere dreptului acestora la moştenire.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridicã a terenurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, potrivit cãruia: "Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2) şi în art. 46:
- Art. 44 alin. (2): "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.";
- Art. 46: "Dreptul la moştenire este garantat."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, pentru soluţionarea acesteia, este necesarã o analizã juridicã a prevederilor constituţionale referitoare la dreptul de proprietate, înainte şi dupã revizuirea Legii fundamentale, din considerente ce ţin de aplicarea legii în timp. Aşa fiind, înainte de revizuire, textul constituţional care consacra protecţia proprietãţii private, respectiv art. 41, instituia, la alin. (2) teza a doua, incapacitatea specialã a cetãţenilor strãini şi apatrizilor de a dobândi dreptul de proprietate asupra oricãror terenuri proprietate privatã aflate pe teritoriul României. Incapacitatea specialã prevãzutã de acest text constituţional lipsea de efecte juridice, în sfera sa de aplicare, toate modurile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, indiferent dacã erau situate în intravilan sau extravilan.
În prezent, aceste prevederi au fost substanţial modificate, ceea ce produce importante consecinţe în plan juridic. Astfel, potrivit art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţia republicatã, cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.
Or, Curtea constatã cã dispoziţia constituţionalã, deşi nu mai prevede in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, nu o înlãturã, ci doar precizeazã cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacitãţi speciale.
Aşa fiind, norma constituţionalã are în vedere, într-o primã ipotezã, posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin acte juridice inter vivos, în condiţiile legii organice, de cãtre cetãţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ai statelor cu care au fost încheiate tratate internaţionale, precum şi de cãtre apatrizii domiciliaţi pe teritoriile acestora, în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã sau din încheierea de cãtre ţara noastrã a unor tratate internaţionale, pe bazã de reciprocitate. Curtea constatã cã momentul intrãrii în vigoare a revizuirii Constituţiei nu coincide cu momentul de la care incapacitatea specialã nu mai opereazã, ridicarea interdicţiei fiind condiţionatã de aderarea la Uniunea Europeanã sau de încheierea unui tratat internaţional, pe bazã de reciprocitate.
A doua ipotezã o reprezintã prevederea potrivit cãreia cetãţenii strãini şi apatrizi pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin moştenire legalã. Astfel exprimatã, voinţa legiuitorului constituţional nu permite decât o interpretare univocã, aceastã ipotezã fiind de imediatã aplicare, din momentul intrãrii în vigoare a revizuirii Constituţiei, respectiv numai pentru situaţiile în care succesiunea în legãturã cu care se exercitã calitatea de moştenitori legali s-a deschis dupã aceastã datã.
În consecinţã, printr-o interpretare per a contrario, faţã de cetãţenii strãini şi apatrizi care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute în una dintre cele douã ipoteze ale normei constituţionale, interdicţia de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe teritoriul României opereazã în continuare, incapacitatea specialã fiind conservatã în actuala normã constituţionalã.
Având în vedere contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile art. 44 alin. (2) teza a doua din Legea fundamentalã şi ţinând seama de dispoziţiile art. 154 alin. (1) din Constituţie, republicatã, Curtea urmeazã a constata cã prevederile <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridicã a terenurilor nu mai sunt în vigoare, în mãsura în care interdicţia de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor opereazã şi în cazul cetãţenilor strãini şi apatrizilor care îndeplinesc condiţiile prevãzute de norma constituţionalã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 şi al <>art. 31 alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicatã de Ovidiu Bretu în Dosarul nr. 765/2004 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi constatã cã, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 154 alin. (1), dispoziţiile <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridicã a terenurilor nu mai sunt în vigoare, în mãsura în care contravin art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţia republicatã.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 octombrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
