Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 406 din 4 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2002 privind infiintarea Ghiseului unic in punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 599/2002
Nicolae Popa - preşedinte Costicã Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor Lucian Stângu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Aurelia Popa - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 599/2002 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu în Dosarul nr. 185/15/CA/2003 al Tribunalului Giurgiu. La apelul nominal rãspund, pentru autorul excepţiei, avocat Dan Coporan şi director executiv Vasile Mustãţea, lipsind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul autorului excepţiei, avocat Dan Coporan, solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, arãtând urmãtoarele: în sensul <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, taxele speciale constituie venituri cu destinaţie specialã ale bugetelor locale şi trebuie utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. Contrar acestor dispoziţii legale, <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2002 stabileşte cã fondurile încasate din taxele ecologice şi de salubrizare, ce constituie taxe speciale, se administreazã de consiliile judeţene ale administraţiei publice în a cãror razã de competenţã se aflã punctul de trecere a frontierei de stat a României, ele folosindu-se exclusiv pentru întreţinerea şi amenajarea punctelor de trecere a frontierei de stat şi pentru salubrizarea zonei limitrofe lor. Se considerã cã prin aceasta se încalcã prevederile constituţionale ale art. 121 alin. (1), potrivit cãrora consiliul judeţean coordoneazã activitatea autoritãţilor comunale şi orãşeneşti, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean, precum şi cele ale art. 136 referitoare la reglementarea prin lege a formãrii, administrãrii, întrebuinţãrii şi controlului resurselor financiare ale unitãţilor administrativ-teritoriale. Totodatã mai aratã cã prin textul de lege criticat se încalcã şi principiul autonomiei locale, consacrat de art. 119 din Constituţie, prin aceea cã taxele locale speciale, cu destinaţie precisã, pe care le instituie sunt administrate de cãtre consiliul judeţean. În completare, împuternicitul Consiliului Judeţean Giurgiu, domnul Vasile Mustãţea, solicitând, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, aratã cã Giurgiu este singurul municipiu din România în care zona limitrofã înseamnã frontiera de stat şi municipiul Giurgiu. Potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 243/2002 , culoarul de frontierã şi fâşia de protecţie a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului şi se administreazã de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, care asigurã curãţarea şi întreţinerea acestora. Mai mult, Ghişeul unic de încasare a taxelor şi a altor sume datorate în vamã s-a înfiinţat în punctul de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse care face parte din punct de vedere geografic din intravilanul municipiului, iar competenţa materialã de instituire a taxelor este exclusiv a consiliului local, iar nu a consiliului judeţean. De asemenea, potrivit <>Legii nr. 326/2001 , cu modificãrile ulterioare, serviciile publice de gospodãrie comunalã se realizeazã sub autoritatea administraţiei publice locale, adicã consiliul local. Aşa fiind, considerã cã, din coroborarea dispoziţiilor legale enunţate, reiese cã atribuţiile de încasare a taxelor ecologice şi de salubrizare, precum şi administrarea fondurilor rezultate din acestea revin exclusiv consiliului local, iar nu consiliului judeţean. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, sens în care aratã cã prin textul de lege criticat nu sunt încãlcate prevederile art. 119, art. 121 alin. (1) şi ale art. 136 din Constituţie.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 27 februarie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 185/15/CA/2003, Tribunalul Giurgiu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 599/2002 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu. În motivarea excepţiei se susţine cã prin prevederile art. 4 din ordonanţa de urgenţã criticatã "s-a realizat o substituire a consiliului judeţean în competenţa consiliului local", ceea ce contravine art. 119 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi art. 136 alin. (1) din Constituţie, precum şi prevederilor <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale. În acest sens, în esenţã, se aratã cã, potrivit legii menţionate, taxa ecologicã şi taxa de salubrizare sunt taxe locale speciale, cu destinaţie precisã, iar administrarea lor de cãtre consiliile judeţene încalcã textele constituţionale şi de lege invocate. Tribunalul Giurgiu apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens, se aratã cã nu sunt încãlcate textele din Constituţie invocate, deoarece: destinaţia fondurilor încasate din taxele ecologice şi de salubrizare este, potrivit ordonanţei de urgenţã criticate, "întreţinerea şi amenajarea punctelor de trecere a frontierei şi salubrizarea zonei limitrofe acestora", iar nu constituirea lor ca venituri la bugetul consiliilor judeţene; principiul autonomiei locale "nu exclude obligaţia autoritãţilor administraţiei publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul ţãrii, recunoscând existenţa unor interese locale specifice, distincte, dar care nu sunt în contradicţie cu interesele naţionale"; din fondurile prevãzute la art. 4 din ordonanţa de urgenţã se efectueazã plata serviciilor prestate de administraţia publicã localã, iar modul de distribuţie a taxelor ecologice şi de salubritate cãtre bugetele locale urmeazã a fi stabilit prin norme metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi aprobate de Guvern. Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens, aratã: administrarea de cãtre consiliile judeţene a fondurilor încasate din taxele ecologice şi de salubrizare se face exclusiv în scopul pentru care au fost instituite, astfel cã nu are loc o substituire a consiliului judeţean în competenţa consiliului local; principiul autonomiei locale nu exclude obligaţia autoritãţilor administraţiei publice locale de a respecta legile aplicabile la nivel naţional, rezolvarea intereselor specifice la nivel de comunã sau de oraş fiind în strânsã legãturã cu rezolvarea intereselor întregului judeţ; competenţa de a stabili taxele prevãzute de textul de lege criticat aparţine consiliului judeţean care nu se substituie consiliului local. Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens, aratã: principiul autonomiei locale nu poate funcţiona în afara legii, iar limitele autonomiei locale sunt stabilite prin lege; în situaţiile reglementate de art. 4 din ordonanţa de urgenţã nu este vorba de o substituire a consiliului judeţean în atribuţiile consiliului local, ci doar de administrarea fondurilor încasate de Ghişeul unic din taxele ecologice şi de salubrizare, cu menţinerea expresã a destinaţiei acestora; acţiunile întreprinse în scopul întreţinerii şi amenajãrii punctelor de trecere a frontierei de stat şi salubrizãrii zonei limitrofe sunt activitãţi de mare anvergurã ce presupun coordonarea de cãtre consiliul judeţean; activitatea din punctele de frontierã este un serviciu de interes naţional, desfãşuratã de Direcţia Generalã a Vãmilor şi nu de consiliul local; schimbarea prin lege a administratorului unor categorii de resurse financiare este o problemã de oportunitate asupra cãreia numai legiuitorul poate decide; derogarea prin dispoziţiile de lege criticate de la dreptul comun instituit prin <>Legea nr. 189/1998 nu constituie o problemã de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii. Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 599/2002 , care au urmãtorul cuprins: "Fondurile încasate din taxele ecologice şi de salubrizare se administreazã de consiliile judeţene ale administraţiei publice în a cãror razã de competenţã se aflã punctul de trecere a frontierei de stat a României. Acestea se folosesc exclusiv pentru întreţinerea şi amenajarea punctelor de trecere a frontierei de stat şi pentru salubrizarea zonei limitrofe a acestora." În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 119 alin. (1), ale art. 121 alin. (1) şi ale art. 136 alin. (1). Potrivit Constituţiei republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi renumerotarea textelor, art. 119 alin. (1) a devenit art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (1) a devenit art. 122 alin. (1) şi art. 136 alin. (1) a devenit art. 137 alin. (1). Prevederile constituţionale menţionate au urmãtorul conţinut: - Art. 120 alin. (1): "Administraţia publicã din unitãţile administrativ-teritoriale se întemeiazã pe principiile descentralizãrii, autonomiei locale şi deconcentrãrii serviciilor publice."; - Art. 122 alin. (1): "Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activitãţii consiliilor comunale şi orãşeneşti, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean."; - Art. 137 alin. (1): "Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statutului, ale unitãţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege." De asemenea, autorul excepţiei invocã şi încãlcarea <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, al cãror conţinut este urmãtorul: - Art. 44: "(1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, stabilesc taxe speciale. (2) Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual şi trebuie sã acopere cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii. (3) Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, constituie venituri cu destinaţie specialã ale bugetelor locale, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. (4) Sumele rãmase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferenţã între veniturile încasate şi plãţile efectuate, se reporteazã în anul urmãtor cu aceeaşi destinaţie, o datã cu încheierea exerciţiului bugetar. Acelaşi regim se aplicã şi celorlalte venituri cu destinaţie specialã."; - Art. 45: "(1) Taxele speciale se încaseazã numai de la persoanele fizice şi juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. (2) Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, se vor determina condiţiile în care se pot percepe taxele speciale, modul în care se obţine acordul persoanelor fizice şi juridice plãtitoare, precum şi modul de repartizare a acestora. (3) Hotãrârile luate de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, în legãturã cu repartizarea taxelor speciale pe persoanele fizice şi juridice plãtitoare vor fi afişate la sediul acestora sau prin publicare. (4) Împotriva acestor hotãrâri orice persoanã interesatã poate face contestaţie în termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora. Dupã expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotãrârea se întruneşte şi delibereazã asupra contestaţiilor primite." În sfârşit, autorul excepţiei considerã cã prin textul de lege criticat sunt încãlcate şi prevederile <>Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã nr. 326/2001 , cu modificãrile ulterioare, şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 243/2002 . Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã urmãtoarele: Susţinerile potrivit cãrora administrarea fondurilor încasate din taxe ecologice şi de salubrizare de cãtre consiliile judeţene încalcã principiul autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituţie, sunt neîntemeiate, deoarece autonomia localã nu se poate manifesta decât în limitele stabilite de lege. În sensul acestor dispoziţii constituţionale, prin textele de lege criticate care stabilesc cã administratorul taxelor este consiliul judeţean şi nu consiliul local pe a cãrui razã teritorialã funcţioneazã Ghişeul unic, legiuitorul a configurat cadrul legal de manifestare a autonomiei locale. De asemenea, prevederile art. 4 din ordonanţa de urgenţã criticatã nu contravin nici art. 122 alin. (1) din Constituţie, întrucât activitatea desfãşuratã de punctele de frontierã este un serviciu public de interes naţional, chiar în situaţia în care punctul de frontierã se gãseşte exclusiv pe raza teritorialã a unei localitãţi. De altfel, Curtea constatã cã acest text de lege nu numai cã nu încalcã prevederile art. 137 alin. (1) din Constituţie, referitoare la reglementarea prin lege a formãrii, administrãrii, întrebuinţãrii şi controlului resurselor financiare ale statului, ale unitãţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice, ci chiar le dã expresie. În sfârşit, o eventualã contrarietate între prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 86/2002 şi dispoziţiile altor legi nu intrã în sfera controlului de constituţionalitate. Conformitatea unor acte normative între ele este o problemã ce prezintã interes sub aspectul nevoii de corelare normativã, care este însã o cerinţã de tehnicã legislativã, ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale. Aşa fiind, Curtea urmeazã sã respingã şi criticile de neconstituţionalitate constând în susţineri privind încãlcarea prevederilor <>art. 44 şi 45 din Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, precum şi a prevederilor <>Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã nr. 326/2001 , cu modificãrile ulterioare, şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 243/2002 .
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 599/2002 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu. Definitivã şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 noiembrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef, Gabriela Dragomirescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
