Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 405 din 14 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 4 august 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicoale Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Fabrizio Mosconi în Dosarul nr. 1.672/P/2005 al Tribunalului Vrancea - Secţia penalã.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã, apreciind cã, în realitate, criticile formulate în motivarea acesteia vizeazã aspecte de aplicare a legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 martie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.672/P/2005, Tribunalul Vrancea - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Fabrizio Mosconi în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã sintagma "orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate", cuprinsã în textul de lege criticat, permite, prin nedefinirea strictã a persoanelor la care face referire, ca parchetul sã ignore o reclamaţie-denunţ prin care s-a solicitat un control ierarhic asupra procurorilor care au fost implicaţi în soluţionarea dosarelor arãtate în conţinutul denunţului. În fapt, autorul excepţiei a formulat o "reclamaţie" cu privire la "desfãşurarea instrucţiei penale la nivelul parchetelor locale, Parchetul de pe lângã Judecãtoria Focşani, Parchetul de pe lângã Tribunalul Vrancea şi Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Galaţi", care a fost înaintatã Judecãtoriei Focşani, spre competentã soluţionare în conformitate cu dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, de cãtre Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecãtoria Focşani, prin Sentinţa penalã nr. 3.327 din 12 noiembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 8.098/2004, a respins ca inadmisibilã aceastã cerere, apreciind cã nu este de naturã penalã şi nu intrã în competenţa instanţelor judecãtoreşti, dispunând înaintarea unei copii a cererii intitulate "reclamaţie" la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Împotriva acestei hotãrâri, Fabrizio Mosconi a formulat recurs, în cadrul cãruia a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, susţinând cã "învestit cu soluţionarea unor cereri, reclamaţii şi denunţuri care trebuie soluţionate în exercitarea atribuţiilor constituţionale ale controlului ierarhic prin desesizare şi trimiterea oricãror asemenea petiţii cu caracter administrativ instanţei, sub acoperirea calificãrii sesizãrii administrative ca plângere potrivit art. 278^1 , parchetul se sustrage atribuţiilor de control ierarhic de pe poziţia unei persoane ale cãrei interese legitime au fost vãtãmate".
Tribunalul Vrancea - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã «împrejurarea cã o instituţie a Ministerului Public, în cadrul relaţiilor cu publicul, dispune trimiterea unei "Reclamaţii" spre alte instituţii nu conferã dispoziţiilor art. 278^1 Cod procedurã penalã interpretarea potrivit cãreia aceastã instituţie poate fi cuprinsã în expresia "orice alte persoane"». Prin expresia "orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate", din cuprinsul art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, "legiuitorul nu numai cã a aplicat principiile privind exercitarea drepturilor şi libertãţilor constituţionale, dar le-a conferit acestora garantarea respectãrii lor aşa cum au fost înscrise în Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã, în mod contrar susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate sunt menite a transpune în procedura penalã un drept extrem de important acordat victimei, acela de contestare în justiţie a rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã. Prin sintagma "orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate" trebuie sã se înţeleagã, în opinia Guvernului, toate celelalte categorii de persoane care, deşi nu au calitatea procesualã penalã de "persoanã vãtãmatã", în sensul prevãzut de Codul de procedurã penalã, sunt totuşi lezate în interesele lor de soluţiile date într-un anumit dosar de cãtre procuror. Legiuitorul nu a intenţionat sã includã în rândul acestor persoane parchetele sau Ministerul Public, iar o interpretare în acest sens se îndepãrteazã de la litera şi, mai ales, de la spiritul legii.
Avocatul Poporului apreciazã cã textul legal ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), întrucât acesta se aplicã tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei criticate, fãrã nici o discriminare pe criterii arbitrare. Totodatã, se aratã cã art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã nu îngrãdeşte liberul acces la justiţie, ci, dimpotrivã, asigurã realizarea acestui drept în acord cu prevederile art. 21 din Constituţie.
În concluzie, Avocatul Poporului, fãcând referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerã cã excepţia este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora "Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã".
Prevederile constituţionale pretins încãlcate sunt cele cuprinse în art. 18 alin. (1), art. 51 alin. (1), (2) şi (3), art. 52, art. 121 şi art. 132 alin. (1), având urmãtoarea redactare:
- Art. 18 alin. (1): "(1) Cetãţenii strãini şi apatrizii care locuiesc în România se bucurã de protecţia generalã a persoanelor şi a averilor, garantatã de Constituţie şi de alte legi.";
- Art. 51 alin. (1), (2) şi (3): "(1) Cetãţenii au dreptul sã se adreseze autoritãţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul sã adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintã.
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutitã de taxã.";
- Art. 52: "Persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãţitã sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
Condiţiile şi limitele exercitãrii acestui drept se stabilesc prin lege organicã.
Statul rãspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Rãspunderea statului este stabilitã în condiţiile legii şi nu înlãturã rãspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţã sau gravã neglijenţã.";
- Art. 131: "În activitatea judiciarã, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apãrã ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor.
Ministerul Public îşi exercitã atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
Parchetele funcţioneazã pe lângã instanţele de judecatã, conduc şi supravegheazã activitatea de cercetare penalã a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.";
- Art. 132 alin. (1): "(1) Procurorii îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sã fie respinsã.
Curtea reţine cã reglementarea de cãtre legiuitor, prin art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, a plângerii împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã reprezintã un rãspuns la necesitatea consacrãrii legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instanţei de judecatã competente, atunci când este nemulţumitã de soluţia datã plângerii sale contra actelor procurorului, aşadar o concretizare a dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentalã, care consacrã dreptul de acces liber la justiţie.
Contrar susţinerilor autorului excepţiei, exercitarea acestui drept fundamental, prin formularea plângerii în temeiul art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, nu este de naturã sã aducã atingere dreptului persoanei de a se adresa autoritãţilor publice prin petiţii, consacrat de art. 51 din Constituţie, şi nici dreptului persoanei vãtãmate într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei, în conformitate cu art. 52 din Constituţie.
De asemenea, faptul cã au deschisã calea accesului la justiţie prin posibilitatea de a face plângere la instanţele judecãtoreşti în temeiul art. 278^1 alin. (1) din Codul de procedurã penalã, atât "persoana vãtãmatã", cât şi "orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate", nu poate fi interpretat în sensul cã ar permite parchetului ca, situându-se pe poziţia unei asemenea persoane, sã ignore petiţiile care îi sunt adresate. Semnificaţia sintagmei "orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate" este aceea cã textul de lege criticat este deopotrivã aplicabil tuturor persoanelor care se aflã în ipoteza acestuia, fãrã privilegii sau discriminãri în raport de criteriile egalitãţii în drepturi stabilite de art. 4 alin. (2) din Legea fundamentalã, şi, din aceastã perspectivã, reprezintã o întãrire a garanţiilor constituţionale, inclusiv a celor stabilite de art. 18 din Constituţie, privind cetãţenii strãini şi apatrizii.
Nu poate fi primitã nici critica formulatã în raport de prevederile art. 131 şi ale art. 132 alin. (1) din Legea fundamentalã, privind rolul Ministerului Public, respectiv statutul procurorilor, întrucât controlul exercitat de instanţã, în temeiul art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, asupra rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã nu este de naturã sã determine "sustragerea" parchetului de la atribuţiile de control ierarhic, aşa cum neîntemeiat susţine autorul excepţiei. De altfel, potrivit art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, exercitarea cãii de atac prevãzute de acest text legal se face "dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278" din Codul de procedurã penalã, aşadar dupã ce asupra actului contestat s-a pronunţat procurorul ierarhic superior celui care l-a emis.
În realitate, autorul excepţiei este nemulţumit de modul de interpretare a dispoziţiilor art. 278^1 alin. (1) din Codul de procedurã penalã de cãtre parchetul învestit cu soluţionarea "reclamaţiei" formulate în cauzã, care a calificat cererea sa ca fiind plângerea prevãzutã de textul de lege criticat, înaintând-o instanţei de judecatã, spre competentã soluţionare. Or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã [...]", competenţa de a se pronunţa asupra legalitãţii mãsurilor dispuse de organele de urmãrire penalã revenind instanţelor judecãtoreşti, în cadrul cãilor de atac prevãzute de lege.
De altfel, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã prin numeroase decizii, de exemplu, <>Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, şi <>Decizia nr. 206 din 14 aprilie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 7 iunie 2005. Deşi criticile formulate în aceste cazuri au fost diferite de cele arãtate în motivarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, atât soluţia, cât şi considerentele de principiu cuprinse în jurisprudenţa menţionatã sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Fabrizio Mosconi în Dosarul nr. 1.672/P/2005 al Tribunalului Vrancea - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
