Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ioana Manea în Dosarul nr. 13.064/2003 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 309D/2004 şi nr. 310D/2004, care au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Societatea Comercialã "Amonil" - S.A. din Slobozia în dosarele nr. 1.188/2004 şi nr. 1.186/2004 ale Judecãtoriei Slobozia.
La apelul nominal rãspunde avocatul Ion Cazacu pentru partea Societatea Comercialã "Petrom Gas" - S.R.L. din Bucureşti, lipsind autorul excepţiei şi celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 309D/2004 şi nr. 310D/2004 la Dosarul nr. 305D/2004, având în vedere conţinutul identic al excepţiilor.
Atât pãrţile prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, dispune conexarea dosarelor nr. 309D/2004 şi nr. 310D/2004 la Dosarul nr. 305D/2004, care este primul înregistrat.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate ce formeazã obiectul Dosarului nr. 305D/2004 solicitã admiterea excepţiei şi depune, în acest sens, concluzii scrise.
Apãrãtorul pãrţii Societatea Comercialã "Petrom Gas" S.R.L. din Bucureşti solicitã respingerea excepţiei şi depune note scrise la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 5 martie 2004 şi 18 mai 2004, pronunţate în dosarele nr. 13.064/2003, nr. 1.188/2004 şi nr. 1.186/2004, Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti şi Judecãtoria Slobozia au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Ioana Manea într-o cauzã ce are ca obiect contestaţia la executare imobiliarã şi de Societatea Comercialã "Amonil" - S.A. din Slobozia în douã cauze care au ca obiect contestaţia la executare împotriva executãrii silite (prin poprire), pornite la cererea creditorului urmãritor Societatea Comercialã "Petrom Gas" - S.R.L. din Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã încalcã prevederile art. 21 alin. (1), (2) şi alin. (3) teza întâi din Constituţie, republicatã, deoarece condiţionarea admiterii cererii de suspendare a executãrii silite de depunerea unei cauţiuni (al cãrei cuantum este lãsat la libera apreciere a instanţei de judecatã) constituie o atingere adusã accesului liber la justiţie. Pe de altã parte, debitorul ale cãrui conturi au fost poprite în totalitate de creditori nu mai are practic posibilitatea de a achita cauţiunea obligatorie în cazul în care formuleazã cerere de suspendare a executãrii silite. Accesul liber la justiţie, în opinia autorilor excepţiei, trebuie asigurat nu numai în privinţa cererii introductive, ci şi cu privire la oricare din cererile pe care pãrţile litigante le formuleazã pe parcursul procesului. Dreptul la un proces echitabil presupune exercitarea tuturor drepturilor procesuale puse la dispoziţie de lege, în cadrul contestaţiei la executare.
Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti şi Judecãtoria Slobozia apreciazã cã excepţia ridicatã nu este întemeiatã, deoarece accesul liber la justiţie, garantat de Constituţie, nu înseamnã şi faptul cã exerciţiul acestui drept nu poate fi supus nici unei condiţionãri, având în vedere cã "Statul este ţinut sã ocroteascã în egalã mãsurã drepturile şi interesele legitime ale tuturor titularilor". Scopul condiţionãrii admiterii cererii de suspendare a executãrii silite de depunerea unei cauţiuni este acela de protejare a creditorului "împotriva exercitãrii cu rea-credinţã a dreptului de a cere suspendarea executãrii silite, asigurându-i-se posibilitatea de a fi despãgubit într-o asemenea situaţie". Condiţia plãţii unei cauţiuni nefiind cerutã pentru introducerea contestaţiei la executare, nu se poate primi susţinerea cã, prin dispoziţia legalã atacatã, s-ar restrânge dreptul debitorului de a cere suspendarea executãrii silite.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece stabilirea cauţiunii reprezintã o garanţie instituitã în favoarea creditorului pentru acoperirea pagubelor ce i s-ar aduce ca urmare a suspendãrii executãrii silite, având totodatã funcţia de prevenire a exercitãrii abuzive a unor drepturi procesuale şi, prin aceasta, a tergiversãrii executãrii obligaţiilor lor, constatate printr-un titlu care se bucurã de forţã executorie.
Procedura de judecatã a contestaţiei la executare se întemeiazã pe dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, care prevãd în mod expres cã reglementarea competenţei şi a procedurii de judecatã se face prin lege, dând libertate legiuitorului sã statueze în aceste domenii.
Din perspectiva Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a art. 21 alin. (3) din Constituţie, republicatã, nu se poate reţine existenţa unei încãlcãri a dreptului la un proces echitabil, întrucât conţinutul acestui drept asigurarea egalitãţii armelor, posibilitatea de a combate argumentele pãrţii adverse, citarea şi audierea martorilor, contradictorialitatea, motivarea hotãrârii, publicitatea dezbaterilor şi a pronunţãrii hotãrârii - nu este restrâns prin obligarea debitorului la plata unei cauţiuni pentru suspendarea executãrii, în condiţiile în care eventuala imposibilitate de a plãti cauţiunea este generatã chiar de situaţia economicã a debitoarei, iar înfiinţarea popririi asupra conturilor acesteia opereazã în limita necesarã pentru realizarea obligaţiei ce se executã silit.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci, exclusiv, o condiţie pentru a putea solicita şi obţine suspendarea executãrii silite pânã la soluţionarea contestaţiei, având totodatã o dublã finalitate: aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, cât priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executãrii silite, prin efectul suspendãrii acesteia, dar şi de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de cãtre debitorii rãu-platnici. În acelaşi timp, obligarea la plata unei cauţiuni nu aduce atingere dreptului persoanei la judecatã în termen rezonabil, întrucât prin aceasta nu se prelungeşte termenul de soluţionare a cauzei. În plus, potrivit art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, încheierea de soluţionare a cererii de suspendare poate fi atacatã cu recurs de pãrţile interesate, acestea beneficiind astfel de toate garanţiile accesului liber la justiţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorii-raportori, susţinerile autorului excepţiei şi ale reprezentantului pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (1) şi (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut: "Pânã la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silitã, instanţa competentã poate suspenda executarea, dacã se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţã, în afarã de cazul în care legea dispune altfel."
Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 alin. (1), (2) şi alin. (3) teza întâi din Constituţie, republicatã, care au urmãtorul conţinut: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã reglementeazã condiţiile procedurale de admisibilitate a unui capãt de cerere intermediar, formulat prin cererea introductivã sau separat, în cadrul contestaţiei la executare.
Textul de lege criticat constituie o normã de procedurã, iar, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege."
Constituţia, consacrând dreptul fundamental de acces liber la justiţie, nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiţii, reguli de procedurã, în privinţa exercitãrii acestui drept. Pe de altã parte, dreptul la un proces echitabil trebuie asigurat tuturor pãrţilor din proces. Pentru aceste motive, condiţionarea suspendãrii executãrii silite de depunerea unei cauţiuni, în cuantum stabilit de instanţa judecãtoreascã, se impune pentru prevenirea exercitãrii abuzive a dreptului de a cere suspendarea executãrii, precum şi pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, legate de executarea cât mai operativã a creanţelor lor, stabilite prin titluri executorii. În acelaşi timp, depunerea cauţiunii constituie o garanţie în sensul cã, în urma respingerii contestaţiei la executare, creditorul va putea cere şi obţine despãgubiri pentru pagubele suferite datoritã întârzierii executãrii silite.
Curtea apreciazã cã dispoziţiile legale criticate contribuie şi la realizarea scopului urmãrit prin prevederile art. 57 din Constituţie, republicatã, conform cãrora: "Cetãţenii români, cetãţenii strãini şi apatrizii trebuie sã-şi exercite drepturile şi libertãţile constituţionale cu bunã-credinţã, fãrã sã încalce drepturile şi libertãţile celorlalţi."
De altfel, dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale. În acest sens sunt, spre exemplu, <>Decizia nr. 208 din 9 iulie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 2 august 2002, <>Decizia nr. 361 din 30 septembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 15 octombrie 2003, şi <>Decizia nr. 227 din 18 mai 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 28 mai 2004, prin care Curtea Constituţionalã a statuat cã textul de lege criticat este constituţional.
Deoarece nu au intervenit elemente noi care sã justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ioana Manea în Dosarul nr. 13.064/2003 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti şi de Societatea Comercialã "Amonil" - S.A. din Slobozia în dosarele nr. 1.188/2004 şi nr. 1.186/2004 ale Judecãtoriei Slobozia.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 octombrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman
______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
