Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 404 din 3 mai 2012  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 404 din 3 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 494 din 18 iulie 2012

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Fabian Niculae - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Sindicatul Naţional Petrom Energie din Bucureşti în Dosarul nr. 17.527/63/2010 al Tribunalului Dolj - Secţia comercialã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 410D/2011.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra faptului cã partea Societatea Comercialã Complexul Energetic Craiova - S.A. a depus o cerere prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate şi cã partea Societatea Naţionalã a Lignitului Oltenia - S.A. din Târgu Jiu a depus o cerere prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilã a aceleiaşi excepţii.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta considerã cã prin Legea nr. 67/2006 se asigurã o protecţie eficientã a drepturilor salariaţilor şi cã nu se poate vorbi de o afectare a drepturilor fundamentale.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 15 martie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 17.527/63/2010, Tribunalul Dolj - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale.
    Excepţia a fost invocatã de Sindicatul Naţional Petrom Energie din Bucureşti într-o cauzã având ca obiect soluţionarea opoziţiei împotriva unei hotãrâri de fuziune.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate afecteazã liberul acces la justiţie al salariaţilor, care se vãd privaţi de calea de atac a opoziţiei la fuziune/divizare în condiţiile în care ei sunt titularii unor creanţe certe, lichide, dar neexigibile. Potrivit autorului excepţiei, eliminarea salariaţilor din rândul acelor persoane care pot formula opoziţie s-a fãcut pe baza unor criterii discriminatorii. Mai mult, prin afectarea dreptului de acces liber la justiţie, Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 90/2010 încalcã prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (6), care dispun cã acestea nu pot afecta drepturile şi libertãţile prevãzute de Constituţie.
    Totodatã, dispoziţiile de lege criticate, prin aceea cã prevãd soluţiile pe care judecãtorul urmeazã sã le pronunţe, sunt neconstituţionale, încãlcând dreptul la un proces echitabil.
    De asemenea, autorul excepţiei mai susţine cã ordonanţa de urgenţã a fost adoptatã cu nerespectarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul neputând demonstra existenţa unei situaţii extraordinare care sã justifice urgenţa adoptãrii acesteia. Astfel, nu a fost demonstratã nici mãcar legãtura de cauzalitate între procedurile de diviziune/fuziune şi redresarea economiei naţionale.
    În opinia autorului excepţiei, Guvernul a intervenit cu o mãsurã legislativã în condiţiile în care Parlamentul se exprimase deja prin intermediul unei legi care permitea salariaţilor sã exercite dreptul de opoziţie. Acest lucru este de naturã sã submineze rolul Parlamentului, care este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii.
    De asemenea, autorul mai susţine cã, cu ocazia adoptãrii ordonanţei de urgenţã, nu a fost solicitat avizul Consiliului Legislativ şi nici cel al Consiliului Economic şi Social.
    Tribunalul Dolj - Secţia comercialã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, actele depuse de pãrţi, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul controlului de constituţionalitate, astfel cum rezultã din sesizarea formulatã, îl constituie prevederile art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 4 octombrie 2010, aprobatã prin Legea nr. 34/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2011. Totuşi, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta vizeazã atât o criticã de neconstituţionalitate extrinsecã privind legea în ansamblul sãu, sub aspectul procedurii de adoptare, cât şi o criticã de neconstituţionalitate intrinsecã ce priveşte, în special, art. I pct. 4 care modificã art. 243 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale. Dispoziţiile legale criticate au urmãtorul cuprins: "Articolul 243 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Art. 243 [...]
    (9) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplicã creanţelor de natura drepturilor salariale derivând din contractele individuale de muncã sau contractele colective de muncã aplicabile, care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1), a cãror protecţie se realizeazã potrivit dispoziţiilor Legii nr. 67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unitãţii sau al unor pãrţi ale acestora, precum şi potrivit altor legi aplicabile.""
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 61 privind rolul Parlamentului, art. 79 privind Consiliul Legislativ, art. 115 alin. (4) şi (6) privind adoptarea ordonanţelor de urgenţã şi art. 141 privind Consiliul Economic şi Social.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
    I. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, în jurisprudenţa sa Curtea a statuat cã situaţiile extraordinare exprimã un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întãrit şi prin adãugarea sintagmei "a cãror reglementare nu poate fi amânatã" ( Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005). Curtea a mai arãtat, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, cã pentru îndeplinirea cerinţelor prevãzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie este necesarã existenţa unei stãri de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.
    Cu privire la criteriul obiectiv necesar pentru aprecierea situaţiei extraordinare, Curtea a reţinut, cu prilejul pronunţãrii Deciziei nr. 255 din 11 mai 2005, cã "invocarea elementului de oportunitate, prin definiţie de naturã subiectivã, cãruia i se conferã o eficienţã contributivã determinantã a urgenţei, ceea ce, implicit, îl converteşte în situaţie extraordinarã, impune concluzia cã aceasta nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi, de oportunitate (...). Întrucât însã asemenea factori nu sunt cuantificabili, afirmarea existenţei situaţiei extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situaţie, conferã acesteia un caracter arbitrar, de naturã sã creeze dificultãţi insurmontabile în legitimarea delegãrii legislative. Sar ajunge, astfel, ca un criteriu de constituţionalitate - situaţia extraordinarã -, a cãrui respectare este prin definiţie supusã controlului Curţii, sã fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil".
    Raportat la cauza de faţã, Curtea observã cã Guvernul a motivat urgenţa ca fiind determinatã de:
    - nevoia stringentã de redresare economicã în condiţiile crizei economice mondiale, resimţitã în mod drastic şi la nivelul economiei naţionale;
    - procesele de reorganizare corporativã, precum fuziunea sau divizarea, presupun parcurgerea unor etape specifice, conform prevederilor în vigoare ale Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care reclamã respectarea unui calendar de timp apreciabil;
    - actualmente, durata operaţiunilor de reorganizare a societãţilor comerciale prin fuziune internã şi transfrontalierã sau divizare este considerabilã, întârzierile fiind generate, în special, de efectul suspensiv de drept al opoziţiei;
    - o procedurã prelungitã în timp limiteazã interesul investitorilor de a face uz de aceste mecanisme importante de reorganizare a societãţilor comerciale, care în foarte multe cazuri pot revitaliza nu numai societãţile implicate în fuziune sau divizare, ci un întreg circuit comercial în care acestea sunt angrenate;
    - gradul ridicat de încãrcare a instanţelor judecãtoreşti, ce determinã soluţionarea litigiilor aflate pe rolul acestora, inclusiv a opoziţiilor introduse în cadrul proceselor de fuziune sau divizare, într-un interval de timp mult prea mare faţã de cel optim, care ar fi consonant cu principiul judecãrii cu celeritate a proceselor comerciale;
    - salvgardarea deciziilor economice de reorganizare luate la nivelul societãţilor comerciale, cu respectarea în acelaşi timp a dreptului la o protecţie adecvatã a intereselor creditorilor societãţilor comerciale supuse proceselor de fuziune sau divizare.
    Având în vedere jurisprudenţa sa cu privire la art. 115 alin. (4) din Constituţie, precum şi motivele invocate de Guvern, Curtea constatã cã existã o stare de fapt obiectivã, cuantificabilã şi independentã de voinţa Guvernului. Pentru aceste motive, Curtea constatã cã reglementarea criticatã îndeplineşte exigenţele urgenţei prevãzute în art. 115 alin. (4) din Constituţie. În aceste condiţii nu se poate reţine nici încãlcarea art. 61 din Constituţie.
    În ceea ce priveşte critica potrivit cãreia ordonanţa de urgenţã este neconstituţionalã, încãlcând prevederile art. 79 din Constituţie, deoarece nu are avizul Consiliului Legislativ, Curtea constatã cã nici aceasta nu poate fi reţinutã. Astfel, prin Adresa nr. 1.118 din 9 septembrie 2010, Consiliul Legislativ a emis Avizul favorabil referitor la proiectul de Ordonanţã de urgenţã pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 141 din Constituţie, Curtea constatã cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 90/2010 nu conţine dispoziţii care pot fi încadrate în domeniile de competenţã ale Consiliului Economic şi Social astfel cum acestea erau prevãzute de art. 5 din Legea nr. 109/1997. Totodatã, Curtea observã cã, potrivit art. 141 din Constituţie, "Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organicã de înfiinţare, organizare şi funcţionare", iar potrivit art. 2^1 din Legea nr. 109/1997, "(1) Consiliul Economic şi Social este consultat obligatoriu de cãtre iniţiatorii proiectelor de acte normative şi ai proiectelor de programe şi strategii nematerializate în proiecte de acte normative, din domeniul sãu de competenţã[...]". Având în vedere aceste aspecte, Curtea constatã cã în ceea ce priveşte proiectul ordonanţei de urgenţã criticate nu era necesarã solicitarea avizului Consiliului Economic şi Social. Aşa fiind, nu poate fi reţinutã nici critica potrivit cãreia Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 90/2010 contravine prevederilor art. 141 din Legea fundamentalã.
    II. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecã, Curtea constatã cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 90/2010 oferã mijloace procedurale în vederea realizãrii creanţelor de natura drepturilor salariale derivând din contractele individuale de muncã sau contractele colective de muncã aplicabile, aceastã protecţie realizându-se potrivit dispoziţiilor Legii nr. 67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unitãţii sau al unor pãrţi ale acestora. Dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 67/2006 prevãd imperativ cã drepturile şi obligaţiile cedentului, care decurg din contractele individuale de muncã şi din contractul colectiv de muncã aplicabil, existente la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului, acesta având şi obligaţia de a respecta prevederile contractului colectiv de muncã aplicabil. Astfel, noua persoanã juridicã este obligatã la prestarea tuturor drepturilor de naturã salarialã sau de altã naturã pe care salariaţii le aveau anterior momentului fuziunii.

    Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                 În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Sindicatul Naţional Petrom Energie din Bucureşti în Dosarul nr. 17.527/63/2010 al Tribunalului Dolj - Secţia comercialã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 mai 2012.


                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                                 Fabian Niculae

                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016