Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 403 din 13 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18^1 alin. 1 si art. 91 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 3 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^1 alin. 1 şi art. 91 din Codul penal, excepţie ridicatã de Constantin Rotaru în Dosarul nr. 2.171/252/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 2.171/252/2008, Tribunalul Timiş - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^1 alin. 1 şi art. 91 din Codul penal, excepţie ridicatã de Constantin Rotaru.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 20 şi art. 126 din Constituţie, deoarece instituie atribuţia procurorului de a aplica sancţiuni administrative în cadrul procesului penal, deşi, prin natura sa, o asemenea atribuţie este de competenţa instanţelor judecãtoreşti.
Tribunalul Timiş - Secţia penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^1 din Codul penal este neîntemeiatã. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 91 din acelaşi cod, nu şi-a exprimat opinia.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 18^1 alin. 1 şi art. 91 din Codul penal, texte de lege care au urmãtoarea redactare:
- Art. 18^1 alin. 1: "Nu constituie infracţiune fapta prevãzutã de legea penalã, dacã prin atingerea minimã adusã uneia din valorile apãrate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsitã în mod vãdit de importanţã, nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni.";
- Art. 91: "Când instanţa dispune înlocuirea rãspunderii penale, aplicã una dintre urmãtoarele sancţiuni cu caracter administrativ:
a) mustrarea;
b) mustrarea cu avertisment;
c) amenda de la 10 lei la 1.000 lei."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile legale criticate încãlcã dispoziţiile constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 126 privind instanţele judecãtoreşti.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 18^1 şi art. 91 din Codul penal se referã la fapte antisociale care, prin conţinutul lor concret şi prin atingerea minimã adusã valorilor sociale ocrotite de legea penalã, nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni, precum şi sancţiunile administrative aplicabile în acele situaţii în care, datoritã atingerii minime aduse uneia din valorile apãrate de lege, fiind lipsite în mod vãdit de importanţã, fapta sãvârşitã de o persoanã nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Legea a atribuit procurorului competenţa de a stabili în concret, în faza de urmãrire penalã, gradul de pericol social al faptei cercetate, ţinând seama de rolul acestuia de apãrãtor al ordinii de drept şi de reprezentant al intereselor generale ale societãţii, definit prin art. 131 alin. (1) din Constituţie. În exercitarea acestui rol procurorul poate sã dispunã, în condiţiile prevãzute de art. 249 alin. 3 coroborat cu art. 11 pct. 1 lit. b) şi art. 10 lit. b^1) din Codul de procedurã penalã, scoaterea de sub urmãrire penalã a persoanei cercetate pentru comiterea unei fapte penale care intrã sub incidenţa prevederilor art. 18^1 din Codul penal şi aplicarea faţã de fãptuitor a unei sancţiuni cu caracter administrativ.
Soluţiile pronunţate de procuror în cursul urmãririi penale (încetarea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã şi clasarea), fie cã sunt rezoluţii sau ordonanţe, nu constituie însã acte de jurisdicţie, ci acte supuse cenzurii instanţei de judecatã, la plângerea persoanei interesate, potrivit art. 278^1 din Codul de procedurã penalã.
Aşadar, nu pot fi primite susţinerile autorului excepţiei în sensul cã, în aplicarea textului de lege criticat, procurorul se substituie instanţelor judecãtoreşti, încãlcându-se în felul acesta prevederile constituţionale ale art. 20 raportat la art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi art. 126 din Constituţie.
De altfel, în sensul celor arãtate, s-a pronunţat Curtea prin <>Decizia nr. 329 din 16 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 988 din 27 octombrie 2004.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^1 alin. 1 şi art. 91 din Codul penal, excepţie ridicatã de Constantin Rotaru în Dosarul nr. 2.171/252/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
