Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 402 din 14 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 6 septembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Mihai Rãchiţeanu în Dosarul nr. 372/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã.
La apelul nominal sunt prezenţi autorul excepţiei, personal, precum şi pãrţile Ion Popa, Lilicã Dinu, Marian Dinu şi Manole Marian, lipsind pãrţile Gheorghe Lãzãrescu, Ministerul Finanţelor Publice şi Societatea Comercialã "Carpin Internaţional" - S.R.L. prin lichidator judiciar Societatea Comercialã "Padeea" - S.R.L. din Ploieşti, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Având cuvântul, autorul excepţiei, precum şi pãrţile prezente solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind cã prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Decizia penalã nr. 301/R din 11 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 372/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Excepţia a fost ridicatã de Mihai Rãchiţeanu în faţa Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti care, prin Încheierea din 10 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 7.136/2004, a respins ca inadmisibilã excepţia invocatã.
Împotriva acestei încheieri Mihai Rãchiţeanu a declarat recurs. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã a admis recursul astfel formulat şi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate invocatã. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textul de lege criticat "introduce un criteriu de discriminare între cetãţenii care au sãvârşit infracţiuni prevãzute de <>Legea nr. 78/2000 şi ceilalţi cetãţeni", constând în faptul cã "cei cercetaţi judecãtoreşte pentru sãvârşirea unor infracţiuni numite de corupţie apar în faţa unor complete de judecatã anume desemnate, prestabilite, în timp ce toţi ceilalţi cetãţeni ce sãvârşesc infracţiuni ce excedeazã <>Legii nr. 78/2000 sunt judecaţi de complete de judecatã desemnate aleatoriu într-o componenţã stabilitã de legea comunã". În opinia autorului excepţiei, componenţa extraordinarã a completelor specializate (doi judecãtori, şi nu unul ca în componenţa ordinarã), scopul subsidiar pentru care au fost înfiinţate aceste complete şi, în general, scopul <>Legii nr. 78/2000 - eradicarea corupţiei cu orice preţ - plaseazã aceste complete în categoria de "instanţã extraordinarã", interzisã prin Constituţie. Se mai aratã cã numirea magistraţilor în astfel de complete creeazã premisele unor îndoieli privitoare la imparţialitatea judecãţii. Astfel, întrucât pronunţarea unor soluţii care ar infirma actul de sesizare al instanţei ar crea pericolul pentru aceştia [magistraţii] de a nu mai fi numiţi în "complete specializate", pierzându-se astfel unele privilegii de ordin salarial", se naşte suspiciunea "cã soluţiile completelor specializate vor fi întotdeauna în consens cu actul de sesizare al instanţei".
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În opinia instanţei, faptul cã infracţiunile de corupţie sunt judecate în fond de cãtre complete specializate formate din doi judecãtori anume desemnaţi nu echivaleazã cu instituirea unei instanţe extraordinare, întrucât justiţia este înfãptuitã de instanţele judecãtoreşti, iar procedura de judecatã este prevãzutã numai prin lege, inclusiv în ceea ce priveşte numãrul judecãtorilor care compun completele ce judecã în primã instanţã diferitele categorii de infracţiuni. Se aratã totodatã cã Legea fundamentalã prevede posibilitatea înfiinţãrii unor complete specializate în diferite domenii, astfel încât funcţionarea unor complete speciale pentru judecarea infracţiunilor de corupţie nu încalcã dispoziţiile constituţionale, ci, dimpotrivã, creeazã premisa perfecţionãrii actului de justiţie. Împrejurarea cã, la judecarea în primã instanţã, compunerea completelor de judecatã este diferenţiatã în funcţie de includerea infracţiunilor în categoria celor de corupţie nu reprezintã o încãlcare a principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, întrucât nu este contrarã principiului egalitãţii instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte constituirea instanţei, atâta timp cât se asigurã egalitatea juridicã a cetãţenilor.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã. Faptul cã, la judecarea în primã instanţã, compunerea completelor de judecatã este diferenţiatã în funcţie de includerea infracţiunilor în categoria celor de corupţie nu reprezintã, în opinia Guvernului, o încãlcare a principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, întrucât legiuitorul poate sã instituie, în anumite materii, reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte constituirea instanţei. De asemenea, faptul cã infracţiunile de corupţie sunt judecate în fond de cãtre complete specializate formate din doi judecãtori anume desemnaţi nu echivaleazã cu instituirea unei instanţe extraordinare.
Avocatul Poporului considerã cã sesizarea Curţii Constituţionale de cãtre Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã, printr-o decizie, iar nu prin încheiere, astfel cum prevãd imperativ dispoziţiile <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , este nelegalã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând decizia de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile autorului excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, potrivit cãrora: "(1) Pentru judecarea în primã instanţã a infracţiunilor prevãzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.
(2) La judecãtorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecãtori."
Textele constituţionale invocate în motivarea excepţiei au urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 126 alin. (5) teza întâi: "Este interzisã înfiinţarea de instanţe extraordinare. [...]".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sã fie respinsã.
Curtea reţine cã, în temeiul dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", legiuitorului îi revine obligaţia constituţionalã de a reglementa procedura de judecatã şi, în acest cadru, compunerea completelor ce judecã diferitele categorii de infracţiuni. În exercitarea acestei competenţe exclusive conferite de Legea fundamentalã, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, cum este şi cazul normelor criticate, prin care s-a stabilit ca pentru judecarea în primã instanţã a unei anumite categorii de infracţiuni - infracţiunile de corupţie - sã se instituie complete specializate, scopul vãdit al acestor dispoziţii legale fiind perfecţionarea actului de justiţie.
Constituirea unor astfel de complete nu are semnificaţia instituirii unor instanţe extraordinare, aşa cum eronat susţine autorul excepţiei, întrucât, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, "Justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege", iar judecãtorii care compun completele specializate fac parte din instanţele judecãtoreşti prevãzute de lege, îndeplinind cerinţele de independenţã şi imparţialitate impuse de prevederile constituţionale. De altfel, nici un text constituţional nu interzice specializarea completelor de judecatã, ci, dimpotrivã, Legea fundamentalã permite chiar înfiinţarea de instanţe specializate în anumite materii [art. 126 alin. (5) teza a doua din Constituţie].
Nu poate fi primitã nici susţinerea privind pretinsa încãlcare a principiului egalitãţii, câtã vreme textul de lege criticat se aplicã în mod nediferenţiat tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa, respectiv tuturor celor care au sãvârşit infracţiuni de corupţie. Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa faptul cã egalitatea nu este sinonimã cu uniformitatea, principiul egalitãţii presupunând un tratament juridic diferit pentru situaţii diferite. Or, persoanele care au sãvârşit infracţiuni de corupţie se aflã într-o situaţie juridicã diferitã de cea a persoanelor care au sãvârşit alte infracţiuni, astfel încât este justificatã distincţia fãcutã de legiuitor.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Mihai Rãchiţeanu în Dosarul nr. 372/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
