Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 401 din 7 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor anexei nr. 1 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vanatului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.112 din 27 noiembrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexei nr. 1 din <>Legea nr. 81/1993 privind determinarea despãgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier situate în terenurile proprietate publicã şi privatã şi economiei vânatului, excepţie ridicatã de Ion Constandache în Dosarul nr. 2.560/2003 al Tribunalului Tulcea.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcã principiul legalitãţii pedepsei stabilit prin textul constituţional al art. 23 alin. (12), fapta fiind incriminatã prin dispoziţiile Codului Silvic. Se mai aratã cã existenţa unor criterii legale de evaluare a pagubei nu încalcã prevederile art. 44 alin. (2) din Constituţie, republicatã, acestea asigurând determinarea valorii pagubei produse de cãtre cei care au încãlcat normele legale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 ianuarie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 2.560/2003, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexei nr. 1 din <>Legea nr. 81/1993 privind determinarea despãgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publicã şi privatã şi economiei vânatului, excepţie ridicatã de Ion Constandache.
În motivarea excepţiei, autorul acesteia susţine cã prevederile anexei nr. 1 din <>Legea nr. 81/1993 încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (9), devenit, dupã republicarea Constituţiei, art. 23 alin. (12), precum şi pe cele ale art. 41 alin. (2), devenit art. 44 alin. (2).
Se susţine cã dispoziţiile criticate contravin textului constituţional al art. 23 alin. (12), întrucât "valoarea prejudiciului, conform dispoziţiilor art. 72 din Codul penal, constituie unul dintre criteriile generale de individualizare a pedepsei". De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã prevederile criticate sunt de naturã a-i diminua în mod artificial patrimoniul, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Constituţie, republicatã.
Tribunalul Tulcea considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Se aratã cã "nu se poate susţine neconstituţionalitatea anexei din perspectiva libertãţii individuale, [textul Constituţiei] în actuala reglementare neavând nici o relaţie cu paguba cauzatã prin infracţiune". Pe de altã parte, aratã instanţa, paguba constituind şun element care serveşte la individualizarea pedepsei, [...] problema neconstituţionalitãţii se [...] pune, eventual, în raport cu dispoziţiile <>art. 72 din Codul penal şi nu de Legea nr. 81/1993 ".
De asemenea, instanţa apreciazã cã "stabilirea unor criterii de evaluare prin lege nu afecteazã în nici un mod dreptul de proprietate", diminuarea patrimoniului fiind o consecinţã a rãspunderii, sub aspect civil, a autorului faptei ilicite, iar afectarea patrimoniului persoanei pentru acoperirea creanţei echivalente prejudiciului "nu constituie o încãlcare a dreptului de proprietate, ci efectul dreptului de gaj general al creditorilor, care poate fi privit ca o limitã a [dreptului de] proprietate".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Se considerã cã prevederile legale supuse criticii de neconstituţionalitate, "fixând criteriile şi cuantumurile de evaluare a pagubelor cauzate fondului forestier", coroborate cu prevederile <>art. 107 din Legea nr. 26/1996 privind Codul Silvic, conform cãrora şevaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infracţiuni şi contravenţii se face potrivit criteriilor şi cuantumurilor [...] aprobate prin lege", asigurã respectarea principiului constituţional al legalitãţii incriminãrii.
Se mai aratã cã dispoziţiile criticate nu încalcã nici prevederile art. 44 alin. (2) din Constituţie, republicatã, deoarece "stabilirea, prin lege, a unor criterii pentru evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier nu poate afecta în nici un mod dreptul de proprietate", iar diminuarea patrimoniului este consecinţa rãspunderii autorului faptei ilicite, ceea ce nu contravine dreptului de proprietate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Se apreciazã cã dispoziţiile legale criticate "se referã la modul de determinare a despãgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier sau terenurilor cu vegetaţie forestierã din afara fondului forestier, prin contravenţii şi infracţiuni, şi nu la garanţia libertãţii individuale", în consecinţã, "criteriile pentru determinarea pagubelor nu reprezintã elemente constitutive ale infracţiunii, iar faptul cã, la individualizarea pedepsei se ţine cont, printre alte criterii generale şi de întinderea pagubei, aceasta nu înseamnã cã se încalcã principiul fundamental al legalitãţii incriminãrii". Prin urmare, Avocatul Poporului considerã cã în realitate se pune problema aplicãrii legii în scopul stabilirii cuantumului pagubei, ceea ce este de competenţa instanţei de judecatã.
În ceea ce priveşte încãlcarea dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Constituţie, republicatã, Avocatul Poporului aratã cã "stabilirea unor condiţii în raport cu care sunt evaluate pagubele aduse fondului forestier şi vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, prin sãvârşirea unor infracţiuni, nu contravine principiului garantãrii şi ocrotirii proprietãţii, indiferent de titular", respectând întru totul dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, republicatã, în conformitate cu care şconţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile anexei nr. 1 din <>Legea nr. 81/1993 privind determinarea despãgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publicã şi privatã şi economiei vânatului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 29 noiembrie 1993, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Anexa nr. 1 a <>Legii nr. 81/1993 stabileşte modul de evaluare a pagubelor cauzate prin tãierea, scoaterea din rãdãcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puieţilor sau lãstarilor, în cazul în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenţii sau infracţiuni. În conformitate cu prevederile acestei anexe, sunt stabilite pe specii, pentru arbori, puieţi şi lãstari, în funcţie de diametrul mãsurat la cioatã, coeficienţii K 1 pentru calculul prejudiciilor la arbori, precum şi preţul pe bucatã, pentru diferitele categorii de puieţi şi pentru pomii de iarnã, precum şi unele precizãri specifice.
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt art. 23 alin. (12) şi art. 44 alin. (2). Acestea au urmãtorul cuprins:
- Art. 23 alin. (12): "Nici o pedeapsã nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii.";
- Art. 44 alin. (2): "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã."
Prin critica de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã prevederile anexei nr. 1 din <>Legea nr. 81/1993 privind determinarea despãgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publicã şi privatã şi economiei vânatului, prin modul de calcul al valorii prejudiciului, determinã aplicarea unei anumite pedepse, precum şi diminuarea artificialã a patrimoniului autorului excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã prevederile constituţionale referitoare la legalitatea pedepsei, întrucât acestea stabilesc criteriile de evaluare a pagubelor cauzate prin tãierea, scoaterea din rãdãcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puieţilor sau lãstarilor, în cazul în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenţii sau infracţiuni, reglementate de dispoziţiile <>Legii nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 6 aprilie 2000, respectiv de prevederile în materie ale <>Legii nr. 26/1996 - Codul Silvic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Pedepsele pentru infracţiunile reţinute în sarcina autorului excepţiei sunt prevãzute de dispoziţiile art. 97 şi 98 din Codul Silvic, texte care nu au fost criticate pentru neconstituţionalitate în prezenta cauzã.
În ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii textului constituţional al art. 44 alin. (2) referitor la garantarea şi ocrotirea proprietãţii private, Curtea reţine cã acesta nu are incidenţã în cauzã, întrucât nu se pune problema încãlcãrii dreptului de proprietate al autorului excepţiei. Eventuala obligare a acestuia la despãgubiri este urmarea angajãrii, în condiţiile legii, a rãspunderii sale civile pentru fapta cauzatoare de prejudicii. Prin urmare, aşa cum a stabilit Curtea în jurisprudenţa sa, autorul faptei ilicite nu se poate prevala de dispoziţiile constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii, cât priveşte urmãrile faptei sale, iar consecinţele patrimoniale prevãzute prin lege nu reprezintã o violare a dreptului de proprietate.
În consecinţã, stabilirea prin lege a criteriilor de evaluare a pagubelor cauzate fondului forestier, în cazul sãvârşirii de infracţiuni sau contravenţii, astfel cum prevede <>art. 107 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, nu este incompatibilã cu textul constituţional invocat. Nici modul de calcul al prejudiciului produs de autorul faptei ilicite nu încalcã prevederile art. 44 alin. (2) din Constituţie, republicatã. Potrivit anexei criticate, valoarea realã a prejudiciului produs prin tãierea, scoaterea din rãdãcini sau furtul de arbori se calculeazã în funcţie de criteriile legale prevãzute în acest sens de anexa nr. 1 din <>Legea nr. 81/1993 , şi anume şprin înmulţirea coeficientului K(1) din tabel, corespunzãtor diametrului mãsurat la cioatã, cu preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, în vigoare la data constatãrii". Cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã, Curtea reţine cã şdeterminarea preţului mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior se realizeazã în baza unor criterii obiective şi legale, cu înlãturarea oricãror elemente subiective sau discreţionare ce ar putea duce la încãlcarea principiului legalitãţii incriminãrii" (a se vedea, în acest sens, <>Decizia nr. 132/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 7 aprilie 2004).
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexei nr. 1 din <>Legea nr. 81/1993 privind determinarea despãgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publicã şi privatã a economiei vânatului, excepţie ridicatã de Ion Constandache în Dosarul nr. 2.560/2003 al Tribunalului Tulcea.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 octombrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
