Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 400 din 14 iulie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400 alin. 1 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 400 din 14 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400 alin. 1 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 829 din 14 septembrie 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Dana Titian - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Florian Roatã în Dosarul nr. 128/cv/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Autorul excepţiei depune note scrise la dosar şi solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã. În esenţã, acesta aratã cã textul de lege criticat este neconstituţional în mãsura în care permite ca instanţe de grad inferior sã anuleze titluri executorii pronunţate şi învestite, ca atare, de instanţe de grad superior.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, întrucât autorul excepţiei nu a indicat prevederile constituţionale pretins încãlcate prin dispoziţiile de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 128/cv/2005, Tribunalul Argeş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Florian Roatã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 400 alin. 1 din Codul de procedurã civilã sunt neconstituţionale, deoarece permit instanţelor de grad inferior sã anuleze titluri executorii pronunţate şi învestite, ca atare, de o instanţã de grad superior. De asemenea, apreciazã cã este necesar sã se stabileascã în ce mãsurã prevederile textului de lege criticat sunt constituţionale, având în vedere faptul cã afecteazã şi egalitatea care trebuie cã existe între pãrţile în litigiu.
Tribunalul Argeş - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã în cauzã nu se pune în discuţie un aspect legat de egalitatea care trebuie sã existe între pãrţile în litigiu, nefiind încãlcate dispoziţiile <>art. 2 şi 7 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã dispoziţiile art. 400 din Codul de procedurã civilã instituie reglementarea de bazã privind competenţa instanţelor de a soluţiona contestaţiile la executare. Astfel, dacã în ceea ce priveşte contestaţia împotriva mãsurilor de executare competenţa aparţine întotdeauna judecãtoriei în circumscripţia cãreia are loc executarea (art. 400 alin. 1 coroborat cu art. 373 alin. 2 din Codul de procedurã civilã), contestaţia la titlu se îndreaptã la instanţa care a emis acest titlu. Este aşadar posibil ca o asemenea contestaţie sã fie rezolvatã de judecãtorie, de tribunal, de curtea de apel sau chiar de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile art. 400 din Codul de procedurã civilã sunt foarte clare, neconstituţionalitatea lor neputând fi dedusã dintr-o interpretare şi aplicare necorespunzãtoare. De altfel, modul în care instanţele de judecatã aplicã legea nu face obiectul controlului de constituţionalitate, pentru aceasta existând mecanismul controlului judecãtoresc al hotãrârilor judecãtoreşti prin intermediul cãilor de atac.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens aratã cã dispoziţiile art. 400 alin. 1 din Codul de procedurã civilã nu instituie privilegii sau discriminãri între cetãţeni şi nu încalcã principiul constituţional al egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, ci asigurã un regim juridic egal pentru exercitarea în faţa instanţelor judecãtoreşti a drepturilor şi obligaţiilor ce revin celor care, potrivit legii, sunt îndreptãţiţi sã introducã o contestaţie la executare. De asemenea, contestaţia la executare este destinatã sã înlãture neregularitãţile comise cu prilejul urmãririi silite sau sã expliciteze titlul executoriu ce urmeazã a fi valorificat. În cadrul soluţionãrii contestaţiei instanţa nu poate examina împrejurãri care vizeazã fondul cauzei şi care sunt de naturã sã repunã în discuţie hotãrâri care emanã de la organe cu activitate jurisdicţionalã, în faţa cãrora au avut loc dezbateri contradictorii, prilej cu care pãrţile au avut posibilitatea de a invoca apãrãrile de fond necesare. În acest sens Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin deciziile nr. 454/2003 şi nr. 249/2000. În plus, Avocatul Poporului aratã cã, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecatã, cu condiţia ca nici o normã de procedurã sã nu contravinã vreunei dispoziţii constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 400 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora "Contestaţia se introduce la instanţa de executare".
Curtea reţine cã, deşi nu menţioneazã în mod expres care sunt textele din Constituţie pretins încãlcate prin dispoziţiile legale deduse controlului de constituţionalitate, autorul excepţiei susţine cã art. 400 alin. 1 din Codul de procedurã civilã "afecteazã şi egalitatea care trebuie sã existe între pãrţile în litigiu".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în concret, autorul excepţiei criticã modul în care instanţa de judecatã a interpretat şi aplicat dispoziţiile legale criticate. În acest context motivul de neconstituţionalitate invocat nu priveşte textul de lege ca atare, ci interpretarea datã acestui text.
Cu privire la acest aspect, prin <>Decizia nr. 51 din 5 octombrie 1993 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, Curtea Constituţionalã a statuat cã, de principiu, nu intrã în atribuţiile sale cenzurarea interpretãrii date de instanţele judecãtoreşti unei dispoziţii legale, controlul judecãtoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului cãilor de atac prevãzut de lege. S-a apreciat, de asemenea, cã o asemenea ingerinţã a Curţii în activitatea de judecatã ar fi neconstituţionalã, fiind contrarã prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cãrora justiţia se înfãptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã, este inadmisibilã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Florian Roatã în Dosarul nr. 128/cv/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016