Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 40 din 24 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (8) din Legea energiei electrice nr. 318/2003
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gbor - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Ion Tiucã - procuror Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (8) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Municipiului Oneşti în Dosarul nr. 1.187/2005 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. La apelul nominal se prezintã consilierul juridic al Consiliului Local al Municipiului Oneşti şi cel al Societãţii Comerciale "Filiala de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Moldova" - S.A., faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecatã, consilierul juridic al Consiliului Local al Municipiului Oneşti solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens aratã cã scutirea agenţilor privaţi prevãzuţi în textul de lege criticat de la plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de platã, instituite de cãtre autoritãţile publice centrale şi locale, nu se justificã, încãlcându-se prevederile art. 16 alin. (1), art. 56 alin. (1) şi art. 135 alin. (2) lit. a), e) şi f) din Constituţie. Consilierul juridic al Societãţii Comerciale "Filiala de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Moldova" - S.A. solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens aratã cã dispoziţiile de lege criticate au fost adoptate pentru a se asigura desfãşurarea în condiţii optime a serviciului de utilitate publicã, care îl reprezintã producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei electrice. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 21 iunie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.187/2005, Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (8) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Municipiului Oneşti cu ocazia soluţionãrii unei contestaţii în anulare. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţia de lege criticatã încalcã prevederile art. 16 alin. (1), art. 56 alin. (1) şi art. 135 alin. (2) lit. a), e) şi f) din Constituţie, deoarece scutirea persoanelor prevãzute în textul de lege criticat de la plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de platã, instituite de cãtre autoritãţile publice centrale şi locale, nu se justificã. Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, deoarece legiuitorul, când a dispus anumite scutiri de la plata taxelor de timbru sau a altor obligaţii, a avut în vedere o anumitã situaţie de fapt deosebitã sau o anumitã situaţie a persoanei. În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã. Astfel, aratã cã dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 56 din Constituţie se referã la drepturile, libertãţile şi îndatoririle fundamentale ale cetãţenilor şi nu la comercianţii persoane fizice şi juridice. Aratã, de asemenea, cã dispoziţia de lege criticatã nu contravine nici prevederilor <>art. 135 alin. (2) din Constituţie, Legea nr. 318/2003 neconţinând prevederi de naturã sã îngrãdeascã libertatea comerţului, refacerea şi ocrotirea mediului înconjurãtor sau crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calitãţii vieţii. Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã nu poate fi reţinutã critica potrivit cãreia dispoziţiile de lege criticate contravin art. 16 din Constituţie, deoarece se aplicã tuturor celor aflaţi în situaţia reglementatã de ipoteza normei juridice, fãrã a institui privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare. În continuare, fãcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, aratã cã textul de lege criticat nu contravine nici prevederilor constituţionale cuprinse în art. 56 alin. (1) şi art. 135 alin. (2) lit. a), e) şi f). Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 16 alin. (8) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003, dispoziţii care au urmãtorul cuprins: "Titularii de autorizaţii şi licenţe, beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietãţii publice sau private a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale, sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de platã, instituite de cãtre autoritãţile publice centrale şi locale." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 56 alin. (1) referitoare la contribuţiile financiare şi ale art. 135 alin. (2) lit. a), e) şi f) referitoare la economia României. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã nu poate fi reţinutã critica potrivit cãreia dispoziţia de lege criticatã vine în contradicţie cu prevederile art. 16 alin. (1), art. 56 alin. (1) şi art. 135 alin. (2) lit. a), e) şi f) din Constituţie. Stabilirea prin lege a obligaţiei de platã a anumitor impozite sau taxe, ca şi a eventualelor scutiri de la plata acestora, ţine de opţiunea exclusivã a legiuitorului, cu condiţia ca aceste reglementãri sã se aplice în mod uniform pentru situaţii egale. Autoritãţile administraţiei publice locale nu au totalã independenţã în privinţa stabilirii impozitelor şi taxelor locale, ele fiind obligate sã se supunã reglementãrilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţãrii, şi dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naţionale. Astfel, potrivit art. 139 alin. (2) din Constituţie, "Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii". Aceastã prevedere constituţionalã obligã legiuitorul sã determine, la modul general, domeniile, activitãţile şi veniturile pentru care consiliile locale sau judeţene sunt competente sã stabileascã impozite şi taxe locale. În acelaşi sens, legea poate prevedea domeniile, activitãţile, veniturile sau categoriile de persoane scutite de la plata impozitelor ori taxelor locale. Stabilirea obligaţiei de platã a impozitelor şi taxelor locale, precum şi scutirea de la plata unor impozite sau taxe pentru anumite bunuri ori venituri sau pentru anumite categorii de contribuabili se întemeiazã pe principiul aşezãrii juste a sarcinilor fiscale, prevãzut de art. 56 alin. (2) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (8) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Municipiului Oneşti în Dosarul nr. 1.187/2005 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 ianuarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
