Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 4 din 18 ianuarie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3, 7, art. 8 alin. (2) si   art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 4 din 18 ianuarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3, 7, art. 8 alin. (2) si art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 23 martie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, 6, art. 6^1 alin. (2) şi <>art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Revaplus 2000" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 633/CA/2004 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, motivând cã din notele scrise depuse la dosar de autorul excepţiei nu rezultã în ce constã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 august 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 633/CA/2004, Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, 6, art. 6^1 alin. (2) şi <>art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Revaplus 2000" - S.R.L. din Constanţa într-o cauzã având ca obiect recursul împotriva unei sentinţe civile prin care s-a admis în parte plângerea formulatã împotriva unui proces-verbal de contravenţie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã prevederile legale menţionate încalcã, în ordinea invocãrii lor, dispoziţiile art. 41 alin. (2) teza întâi şi alin. (6), art. 54, art. 134 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi ale art. 41^1 din Constituţie.
Autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate nu ocrotesc în mod egal dreptul de proprietate asupra unui bun imobil prin natura sa şi dreptul de proprietate asupra unui bun imobil prin destinaţie. Dreptul de folosinţã al autorului, proprietar al bunului imobil prin destinaţie, nu poate fi exercitat, întrucât textele atacate îl obligã la obţinerea unei autorizaţii de demolare. Faptul cã a fost considerat executant şi, în aceastã calitate, a fost sancţionat contravenţional în temeiul <>art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 este o nesocotire a calitãţii sale de proprietar şi o îngrãdire a dreptului de folosinţã, privit ca un atribut al dreptului de proprietate.
Autorul excepţiei apreciazã cã art. 57 din Constituţie se aplicã şi autoritãţilor publice, ca subiecte de drept, care au obligaţia de a interpreta legea în raport de dispoziţiile Constituţiei.
Textele de lege criticate "restrâng libertatea comerţului" şi aduc atingere accesului liber al persoanei la activitatea economicã, întrucât obligã o societate al cãrei obiect de activitate nu cuprinde construcţii sau demolãri şi care nu are un drept de proprietate asupra terenului, ci numai asupra bunului imobil prin destinaţie aflat pe teren, la obţinerea unei autorizaţii de demolare.
Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II opineazã în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece "necesitatea obţinerii autorizaţiei cerute de lege şi sancţionarea contravenţionalã a lipsei acesteia stabilesc cadrul legal în care dreptul de proprietate se poate exercita fãrã încãlcarea drepturilor celorlalţi şi nu reprezintã o încãlcare ori o limitare adusã proprietãţii", fiind în acord cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, cu urmãtoarea motivare:
Potrivit <>Legii nr. 50/1991 "construcţiile civile, industriale [...], agricole sau de orice altã naturã se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire" care "reprezintã actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza cãruia se asigurã aplicarea mãsurilor prevãzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor". "Textele de lege criticate sancţioneazã contravenţional executarea de lucrãri de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, fãrã autorizaţie de construire." Prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie statueazã, privitor la dreptul de proprietate, cã limitele şi conţinutul acestuia sunt stabilite de lege, astfel încât sancţiunea contravenţionalã care se aplicã în cazul desfiinţãrii unei construcţii, fãrã autorizaţia necesarã, nu aduce atingere art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (7) din Constituţie.
Legiuitorul are competenţa, conferitã prin Legea fundamentalã, de a reglementa cadrul în care titularul unui drept are posibilitatea valorificãrii acestuia, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalţi titulari, astfel încât nu se poate reţine încãlcarea art. 57 din Constituţie.
Raportarea art. 3, art. 6, art. 6^1 alin (2) şi <>art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 la art. 135 din Constituţie nu poate fi reţinutã, întrucât acesta nu are incidenţã în cauzã.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, cu urmãtoarea motivare:
Critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 6, art. 6^1 alin. (2) şi <>art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 , faţã de art. 44 alin. (2) teza întâi şi alin. (7) din Constituţie, "nu poate fi reţinutã, întrucât obligaţia obţinerii autorizaţiei pentru executarea sau desfiinţarea unor lucrãri de construcţii, precum şi aplicarea de sancţiuni în cazul nerespectãrii acesteia nu au legãturã cu garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privatã. În acest sens, Curtea Constituţionalã a reţinut în jurisprudenţa sa cã, în mãsura în care dobândirea dreptului de proprietate are loc fãrã respectarea condiţiilor legale, titularul dreptului de proprietate va suporta sancţiunile stabilite de lege, fãrã a se putea apãra invocând principiul constituţional al ocrotirii proprietãţii".
Scopul mãsurilor stabilite prin <>Legea nr. 50/1991 este asigurarea interesului general privind protecţia mediului şi dezvoltarea durabilã, precum şi respectarea principiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului. În consecinţã activitatea de edificare sau desfiinţare a construcţiilor de orice naturã trebuie sã se supunã rigorilor legii.
Raportarea art. 3, 6, art. 6^1 alin. (2) şi <>art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 la art. 57 şi 135 din Constituţie nu poate fi reţinutã, întrucât acestea nu au relevanţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 3, 6, art. 6^1 alin. (2) şi <>art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Ulterior datei la care a fost sesizatã Curtea Constituţionalã, <>Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, dispoziţiile acesteia au fost renumerotate, iar textele care formeazã obiectul excepţiei au fost cuprinse în art. 3, 7, art. 8 alin. (2) şi art. 26 alin. (1) lit. a), dispoziţii asupra cãrora urmeazã sã se pronunţe Curtea prin prezenta decizie.
Acestea au urmãtorul conţinut:
- Art. 3: "Autorizaţia de construire se elibereazã pentru:
a) lucrãri de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevãzute la art. 11;
b) lucrãri de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrãri, indiferent de valoarea lor, care urmeazã sã fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie, stabilite potrivit legii;
c) lucrãri de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind cãi de comunicaţie, inclusiv lucrãri de artã, reţele şi dotãri tehnico-edilitare, lucrãri hidrotehnice, amenajãri de albii, lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, lucrãri de instalaţii de infrastructurã, noi capacitãţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente;
d) împrejmuiri şi mobilier urban, amenajãri de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi alte lucrãri de amenajare a spaţiilor publice;
e) lucrãri de foraje şi excavãri necesare în vederea efectuãrii studiilor geotehnice, prospecţiunilor geologice, exploatãrilor de cariere, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi alte exploatãri de suprafaţã sau subterane;
f) lucrãri, amenajãri şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizãrii execuţiei lucrãrilor de bazã, dacã nu au fost autorizate o datã cu acestea;
g) organizarea de tabere de corturi, cãsuţe sau de rulote;
h) lucrãri de construcţii cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere situate pe cãile şi spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, precum şi anexele gospodãreşti ale exploataţiilor agricole situate în extravilan;
i) cimitire - noi şi extinderi."
- Art. 7: "(1) Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii cererii, pe baza documentaţiei depuse la autoritãţile prevãzute la art. 4, care va cuprinde:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra terenului şi/sau construcţiilor;
c) proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii;
d) avizele şi acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;
e) dovada privind achitarea taxelor legale.
(2) Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii este extras din proiectul tehnic şi se elaboreazã în conformitate cu conţinutul-cadru prevãzut în anexa nr. 1, în concordanţã cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul avizelor şi al acordurilor cerute prin acesta, şi se întocmeşte, se semneazã şi se verificã, potrivit legii.
(3) În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 5 zile de la data înregistrãrii, cu menţionarea în scris a elementelor necesare în vederea completãrii acesteia.
(4) Executarea lucrãrilor de construcţii se poate face numai pe baza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie.
(5) Autoritatea emitentã a autorizaţiei de construire stabileşte o perioadã de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat sã înceapã lucrãrile. În aceastã situaţie, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toatã durata de execuţie a lucrãrilor prevãzute prin autorizaţie, în conformitate cu proiectul tehnic.
(6) Neînceperea lucrãrilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilitãţii autorizaţiei, fiind necesarã emiterea unei noi autorizaţii de construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimbã faţã de autorizaţia iniţialã, se va putea emite o nouã autorizaţie de construire, fãrã a fi necesar un nou certificat de urbanism.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul justificat în care lucrãrile de construcţii nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritãţii emitente prelungirea valabilitãţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirãrii acesteia. Prelungirea valabilitãţii autorizaţiei se poate acorda o singurã datã şi pentru o perioadã nu mai mare de 12 luni.
(8) Investitorul are obligaţia sã înştiinţeze autoritatea emitentã a autorizaţiei de construire, precum şi inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la care vor începe lucrãrile autorizate. În caz contrar, dacã constatarea faptei de începere a lucrãrilor fãrã înştiinţare s-a fãcut în termenul de valabilitate a autorizaţiei, data începerii lucrãrilor se considerã ca fiind ziua urmãtoare datei de emitere a autorizaţiei.
(9) O datã cu depunerea cererii de emitere a autorizaţiei de construire solicitantul are obligaţia sã prezinte o declaraţie pe propria rãspundere din care sã rezulte cã imobilul - teren şi/sau construcţii - nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecãtoreşti. În caz contrar documentaţia se restituie solicitantului, care o va depune spre autorizare numai dupã soluţionarea definitivã în instanţã a litigiului.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), lucrãrile de consolidare la clãdirile multietajate încadrate prin raport de expertizã tehnicã în clasa I de risc seismic şi care prezintã pericol public se autorizeazã în regim de urgenţã, în condiţiile prevãzute la alin. (16), chiar în situaţia existenţei unor litigii aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti.
(11) În condiţiile prezentei legi nu se emit autorizaţii provizorii.
(12) Autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit numai pe baza unei documentaţii complete, în conformitate cu conţinutulcadru prevãzut în anexa nr. 1, cu excepţia situaţiilor prevãzute la alin. (16).
(13) Autorizaţia de construire se semneazã de preşedintele consiliului judeţean sau de primar, dupã caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajãrii teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autoritãţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii autorizaţiilor revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
(14) Valabilitatea autorizaţiei se menţine în cazul schimbãrii investitorului, înaintea finalizãrii lucrãrilor, cu condiţia respectãrii prevederilor acesteia şi a transcrierii actelor care conferã dreptul de construire.
(15) În situaţia în care în timpul execuţiei lucrãrilor, şi numai în perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire, survin modificãri de temã privind construcţia autorizatã, care conduc la necesitatea modificãrii acesteia, titularul are obligaţia de a solicita o nouã autorizaţie, potrivit legii. Pentru obţinerea noii autorizaţii de construire solicitantul va depune o documentaţie, elaboratã cu condiţia încadrãrii noilor propuneri în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate şi numai în limitele avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia iniţialã. Nu este necesarã emiterea unui nou certificat de urbanism.
(16) Autorizaţia de construire pentru lucrãrile de intervenţie de primã necesitate în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamitãţi ori alte evenimente cu caracter excepţional, inclusiv la construcţiile prevãzute la art. 3 lit. b), se emite imediat de cãtre autoritatea administraţiei publice abilitatã, conform legii, urmând ca documentaţia legalã necesarã sã fie definitivatã pe parcursul sau la încheierea executãrii lucrãrilor, cu respectarea avizelor legale.
(17) Primãriile pot dezafecta construcţiile, proprietate a unitãţii administrativ-teritoriale, aflate în stare avansatã de degradare şi care pun în pericol siguranţa publicã, cu excepţia construcţiilor monument istoric, pe bazã de autorizaţie de desfiinţare emisã în condiţiile alin. (16), cu obligaţia de a se întocmi documentaţii specifice în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 1.
(18) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculeazã potrivit legii.
(19) Taxa pentru prelungirea valabilitãţii autorizaţiei de construire se calculeazã la 30% din valoarea iniţialã a taxei de autorizare.
(20) Instituţiile abilitate prin lege sã emitã avize şi acorduri în vederea autorizãrii lucrãrilor de construcţii, altele decât cele prevãzute la art. 5 alin. (1), au obligaţia emiterii acestora în termen de maximum 15 zile de la data înregistrãrii cererii/documentaţiei, dupã caz, direct structurilor organizate de consiliile judeţene şi locale sau, dupã caz, solicitantului."
- Art. 8 alin. (2): "Autorizaţia de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu excepţiile prevãzute la art. 11."
- Art. 26 alin. (1) lit. a): "Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sã fie considerate infracţiuni:
a) executarea sau desfiinţarea, totalã ori parţialã, fãrã autorizaţie a lucrãrilor prevãzute la art. 3, cu excepţia celor de la lit. b), de cãtre investitor şi executant;".
Autorul excepţiei considerã cã aceste texte de lege aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (2) teza întâi şi alin. (6) [devenit art. 44 alin. (2) teza întâi] privitor la garantarea şi ocrotirea proprietãţii private în mod egal de lege, indiferent de titular [şi alin. (7)] referitor la obligaţiile impuse de dreptul de proprietate, art. 54 [devenit art. 57] privitor la exercitarea drepturilor şi a libertãţilor, art. 134 alin. (1) şi alin. (2) litera a) [devenit art. 135 alin. (1)] privitor la economia României [şi alin. (2) lit. a)] referitor la asigurarea de cãtre stat a libertãţii comerţului, protejarea concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie şi art. 41^1 [devenit art. 45] privitor la libertatea economicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit <>Legii nr. 50/1991 , construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice altã naturã se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, ce reprezintã actul de autoritate al administraţiei locale pe baza cãruia se asigurã aplicarea mãsurilor prevãzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor.
Cu privire la susţinerea autorului excepţiei potrivit cãreia "textele de lege criticate nu ocrotesc în mod egal dreptul de proprietate asupra unui bun imobil prin natura sa şi dreptul de proprietate asupra unui bun imobil prin destinaţie", Curtea observã cã aceasta este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu prevãd un regim juridic diferenţiat în funcţie de natura bunului.
Critica potrivit cãreia dreptul de folosinţã al autorului, proprietar al bunului imobil prin destinaţie, nu poate fi exercitat, întrucât textele de lege criticate îl obligã la obţinerea unei autorizaţii de demolare, nu poate fi reţinutã, deoarece s-ar nega "legiuitorului competenţa conferitã prin Constituţie de a reglementa cadrul în care titularul unui drept are posibilitatea sã şi-l valorifice, luând în considerare drepturile şi interesele legitime ale celorlalţi titulari, pe care este ţinut sã le respecte." Acesta este sensul în care s-a pronunţat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 144 din 25 martie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 11 mai 2004.
Curtea observã cã art. 57 din Constituţie nu este incident în cauzã, deoarece persoanele cãrora le incumbã obligaţia pe care acest text o instituie sunt enumerate exhaustiv: "cetãţenii români, cetãţenii strãini şi apatrizii".
Cu privire la încãlcarea <>art. 45 şi 136 din Constituţie, Curtea reţine cã prin Decizia nr. 15 din 22 ianuarie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 10 februarie 2004, s-au statuat urmãtoarele: "în considerarea specificului economiei de piaţã, statul nu mai este deţinãtorul exclusiv al tuturor pârghiilor economice, rolul sãu fiind limitat la crearea cadrului general, economic, social şi politic, necesar pentru derularea activitãţii agenţilor economici, ceea ce implicã adoptarea unor reglementãri restrictive, dar în limitele impuse de asigurarea respectãrii drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor."
Din aceastã perspectivã critica apare ca neîntemeiatã, deoarece reglementarea restrictivã prin <>Legea nr. 50/1991 a autorizãrii executãrii lucrãrilor de construcţii este justificatã de interesul public în domeniu. Amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor sunt operaţiuni care trebuie sã respecte planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi anumite standarde de calitate şi siguranţã.
În acest sens, <>art. 29 din Legea nr. 50/1991 instituie "controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii", care se realizeazã prin Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, 7, art. 8 alin. (2) şi <>art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Revaplus 2000" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 633/CA/2004 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 ianuarie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu

-------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016