Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 4 din 18 ianuarie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societatilor comerciale din turism
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 232 din 26 mai 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societãţilor comerciale din turism, excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 3.551/1999 al Tribunalului Dambovita - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde Societatea de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. din Braşov, reprezentatã prin consilier juridic Bogdan Ungureanu, constatandu-se lipsa pãrţilor: Fondul Proprietãţii de Stat Bucureşti, Societatea Comercialã "Hotel Valahia" - S.R.L. Targoviste şi Societatea Comercialã "Valahia" - S.A. Targoviste, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Societãţii de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. din Braşov solicita admiterea exceptiei de neconstituţionalitate, arãtând ca <>art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 , care plafoneaza dreptul de a deţine acţiuni la o societate comercialã din turism la o cota de 10% din totalul acţiunilor emise de o astfel de societate, incalca prevederile constituţionale ale art. 49. Se arata ca soluţia legislativã reglementatã de textul criticat nu este justificatã de nici una dintre situaţiile prevãzute la art. 49 alin. (1) din Constituţie şi nici de ratiuni de ordine publica sau de alta natura. Se mai susţine ca <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 incalca principiile consensualismului şi autonomiei de vointa prevãzute la art. 134 din Constituţie, prin aceea ca stabileşte în sarcina societãţilor de investiţii financiare obligaţia de a vinde acţiunile pe care le deţin la societãţile comerciale din turism peste limita de 10% din totalul acţiunilor emise de acestea. Reprezentantul autorului exceptiei precizeazã ca renunţa la motivarea neconstitutionalitatii textului criticat şi prin raportare la prevederile art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie, asa cum s-a susţinut în fata instanţei de judecata, şi depune "Precizãri şi concluzii".
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate, întrucât apreciazã ca textul de lege criticat nu incalca dispoziţiile constituţionale invocate, ci reprezintã strategia legiuitorului cu privire la acţiunea de privatizare a societãţilor comerciale din turism.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 iulie 1999, pronunţatã în Dosarul nr. 3.551/1999, Tribunalul Dambovita - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societãţilor din turism, excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. din Braşov într-un litigiu având ca obiect anularea, pentru frauda la lege, a actului de cesiune a unor acţiuni nominative.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca textul criticat incalca art. 49 din Constituţie "în ceea ce priveşte drepturile derivate din calitatea de acţionari" şi principiul constituţional al ocrotirii egale a proprietãţii, prevãzut la art. 41 alin. (1) şi (2).
Exprimandu-şi opinia, instanta de judecata apreciazã ca <>art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 nu incalca prevederile Constituţiei.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 este neîntemeiatã. Se arata ca textul criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 49, întrucât statul are posibilitatea sa stabileascã prin lege o serie de condiţii de exerciţiu al dreptului de proprietate privatã în cadrul functionarii societãţilor comerciale, atunci când acestea sunt impuse de aplicarea principiilor ce guverneazã înfãptuirea reformei în cadrul diferitelor ramuri ale activitãţii economice. Se considera, de asemenea, ca <>art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 se referã la toate societãţile de investiţii, fãrã a face vreo discriminare între acestea şi fãrã a le modifica dreptul de a deţine acţiuni în cadrul societãţilor comerciale, astfel încât textul nu contravine nici alin. (2) al art. 41 din Constituţie.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost legal sesizatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societãţilor comerciale din turism, dispoziţii care au urmãtorul cuprins: "În termen de maximum 3 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta, societãţile de investiţii financiare sunt obligate sa vândã acţiunile pe care le deţin la societãţile comerciale din turism peste limita de 10% din totalul acţiunilor emise de fiecare dintre societãţile comerciale din turism, potrivit dispoziţiilor legale."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constata ca aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sa fie respinsã.
O prima critica de neconstituţionalitate consta în susţinerea potrivit cãreia <>art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 , care stabileşte obligaţia pentru societãţile de investiţii financiare de a vinde, în termen de 3 luni, acţiunile pe care le deţin la societãţile comerciale din turism peste limita de 10%, contravin principiului ocrotirii egale a proprietãţii, prevãzut la art. 41 alin. (2) din Constituţie, întrucât societãţile de investiţii financiare sunt societãţi comerciale cu capital integral privat, iar acţiunile deţinute de ele într-o societate comercialã sunt expresia proprietãţii lor private.
Art. 41 alin. (2) din Constituţie, pretins a fi încãlcat prin textul criticat, prevede ca "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor".
Curtea Constituţionalã constata ca stabilirea cotei de 10% din totalul acţiunilor emise de fiecare dintre societãţile comerciale din turism, ce poate fi detinuta la acestea de societãţile de investiţii financiare, nu constituie o încãlcare a art. 41 alin. (2) din Constituţie, ci reprezintã o opţiune a politicii statului în domeniul reformei economice şi a strategiei de privatizare, ştiut fiind ca, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 134 alin. (2) lit. b), "Statul trebuie sa asigure: [...] b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã". De altfel, cota de 10% a fost stabilitã încã de la înfiinţarea societãţilor de investiţii financiare, prin <>Ordonanta Guvernului nr. 24/1993 privind reglementarea constituirii şi functionarii fondurilor deschise de investiţii şi a societãţilor de investiţii ca instituţii de intermediere financiarã, textul criticat fixând doar termenul de 3 luni în care aceasta obligaţie trebuie realizatã.
Nu poate fi reţinutã nici susţinerea conform cãreia, prin plafonarea dreptului de a deţine acţiuni la o societate comercialã din turism, textul criticat ar contraveni art. 49 din Constituţie, prin aceea ca "se incalca liberul exerciţiu al dreptului, în speta dreptul de a deţine o cota din capitalul social al unei societãţi". Art. 49 din Constituţie, care reglementeazã "Restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi", prevede: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãţii."
Asa cum se arata şi în punctul de vedere al Guvernului, prevederile <>art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 nu constituie o restrangere a exerciţiului dreptului de proprietate privatã, ci reprezintã reglementarea prin lege a conţinutului şi a limitelor acestui drept, în temeiul art. 41 alin. (1) din Constituţie.
Fata de cele arãtate rezulta ca <>art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 nu incalca prevederile art. 41 alin. (2) şi ale art. 49 din Constituţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societãţilor comerciale din turism, excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 3.551/1999 al Tribunalului Dambovita - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 18 ianuarie 2000.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
