Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 399 din 9 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 76 alin. 1 teza a doua din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 5 iunie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Mihaela Cîrstea - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 alin. 1 teza a doua din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marin Frunzã în dosarele nr. 1.085/44/2005 şi nr. 1.304/44/2005 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic al Societãţii Comerciale "C.N.F.R. Navrom" - S.A., lipsã fiind autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 356D/2006 şi nr. 357D/2006 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Consilierul juridic al Societãţii Comerciale "C.N.F.R. Navrom" - S.A. este de acord cu conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii cauzelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 357D/2006 la Dosarul nr. 356D/2006, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, consilierul juridic al Societãţii Comerciale "C.N.F.R. Navrom" - S.A. solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, deoarece autorul acesteia nu o motiveazã, ceea ce contravine dispoziţiilor <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , care dispune cã "sesizãrile trebuie fãcute în formã scrisã şi motivate".
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 15 februarie 2006, pronunţate în dosarele nr. 1.085/44/2005 şi nr. 1.304/44/2005, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 alin. 1 teza a doua din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marin Frunzã cu ocazia soluţionãrii unei contestaţii în anulare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece persoana care solicitã apãrarea şi asistenţa gratuitã nu poate adresa direct instanţei de judecatã cererea de asistenţã, ci trebuie sã se adreseze baroului avocaţilor.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã soluţionarea cererii de acordare a apãrãrii şi asistenţei gratuite aparţine, ca şi în cazul acordãrii de scutiri, reduceri, eşalonãri sau amânãri pentru plata taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar şi a cauţiunilor, instanţei de judecatã, singura diferenţã dintre cele douã modalitãţi de asistenţã judiciarã fiind reprezentatã de organul cãruia i se adreseazã cererea. Dispoziţia potrivit cãreia cererea de acordare a apãrãrii şi asistenţei gratuite se adreseazã baroului avocaţilor nu trebuie interpretatã în sensul cã acesta este organul competent sã soluţioneze cererea, în final instanţa de judecatã fiind aceea care se pronunţã prin încheiere asupra cererii de acordare a asistenţei judiciare gratuite.
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textul de lege criticat se aplicã în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice şi nu îngrãdeşte dreptul pãrţilor de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime, de a beneficia de un proces echitabil, precum şi de judecarea acestuia într-un termen rezonabil. De altfel, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, ca modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 76 alin. 1 teza a doua din Codul de procedurã civilã. Textul de lege criticat a fost modificat prin <>art. I pct. 15 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.
Textul criticat are urmãtorul cuprins: "Cererea de asistenţã judiciarã se face în scris şi se depune la instanţa de judecatã pentru situaţiile prevãzute la art. 75 alin. 1 pct. 1 sau, dupã caz, la baroul avocaţilor pentru situaţiile prevãzute la art. 75 alin. 1 pct. 2, potrivit legii."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 referitoare la statul român, art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 referitoare la universalitatea legilor, art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 referitoare la dreptul la apãrare, art. 124 referitoare la înfãptuirea justiţiei şi ale art. 126 referitoare la instanţele judecãtoreşti. De asemenea, autorul excepţiei invocã şi încãlcarea prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 13 referitoare la dreptul la un recurs efectiv, art. 14 referitoare la interzicerea discriminãrii şi ale art. 17 referitoare la interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi încãlcarea prevederilor art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 şi 30 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã asistenţa judiciarã poate avea ca obiect, pe de o parte, acordarea de scutiri, reduceri, eşalonãri sau amânãri pentru plata taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar sau a cauţiunilor, precum şi apãrarea şi asistenţa gratuitã printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor, pe de altã parte.
În primul caz cererea de asistenţã judiciarã se face în scris şi se depune la instanţa de judecatã, iar în al doilea caz, la baroul avocaţilor, potrivit legii. În cel de-al doilea caz, criticat de autorul excepţiei, cel care solicitã apãrarea şi asistenţa gratuitã printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor va face o cerere asupra cãreia instanţa se va pronunţa, fãrã dezbateri, prin încheiere datã în camera de consiliu.
Aceastã cerere împreunã cu încheierea de încuviinţare a asistenţei prevãzute la art. 75 alin. 1 pct. 2 se trimit de cãtre instanţã de îndatã baroului, pentru a proceda la asigurarea asistenţei judiciare în cauzã, potrivit art. 77 alin. 3.
Faptul cã cererea de acordare a apãrãrii şi asistenţei gratuite se adreseazã baroului avocaţilor nu trebuie interpretat în sensul cã acesta este organul competent sã soluţioneze cererea, în final instanţa de judecatã fiind aceea care se pronunţã prin încheiere asupra cererii de acordare a asistenţei judiciare gratuite, încuviinţând-o sau nu, iar în cazul în care o va încuviinţa, o va trimite baroului. Aşa fiind, Curtea constatã cã textul de lege criticat nu vine în contradicţie cu prevederile din Legea fundamentalã, din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, invocate de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 alin. 1 teza a doua din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marin Frunzã în dosarele nr. 1.085/44/2005 şi nr. 1.304/44/2005 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
