Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 396 din 24 aprilie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 330 din 16 mai 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie invocatã de Flavius Florea, Mircea Nicolae Florea, Teodor Liviu Florea, Stelian Titus Florea, Maria Arnãutu, Ioan Arnãutu, Nicolae Arnãutu, Petre Arnãutu, Iosif Salcovici, Dumitru Salchievici, Ştefan Salchievici, Adela Terzea, Constantin Gaciu, Viorica Iordache, Ştefan Gaciu, Alexandru Gaciu, Traian Voinea, Ion Voinea, Elena Voinea, Florina Mãrãnduc, Ecaterina Ana Gaciu şi Bogdan Gaciu în Dosarul nr. 22.852/1/2005 (7.050/2005) al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
La apelul nominal rãspund autorii excepţiei, reprezentaţi de avocat, cu delegaţie la dosar, precum şi autorul excepţiei Florea Liviu Teodor, personal şi asistat de acelaşi avocat. Lipseşte partea Societatea de Construcţii CCCF S.A. Bucureşti. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent aratã cã partea Societatea de Construcţii CCCF - S.A. Bucureşti a depus la dosar note scrise prin care solicitã respingerea excepţiei.
Având cuvântul, reprezentantul autorilor excepţiei solicitã admiterea acesteia, arãtând, în esenţã, cã textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2), deoarece aduce o ingerinţã gravã asupra efectelor juridice deja consumate la intrarea în vigoare a <>Legii nr. 247/2005 , iar, pe de altã parte, are un efect constitutiv asupra dreptului de proprietate al statului, în detrimentul adevãratului proprietar. De asemenea, se invocã şi încãlcarea dispoziţiilor art. 16 şi ale art. 44 din Constituţie, deoarece textul de lege criticat creeazã o discriminare între foştii proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv, a cãror vocaţie la restituire este diferitã, în funcţie de persoana juridicã deţinãtoare, ceea ce contravine şi protecţiei constituţionale a dreptului de proprietate privatã. În ceea ce priveşte încãlcarea principiului constituţional al accesului liber la justiţie, se aratã cã foştii proprietari nu au posibilitatea de a ataca în justiţie detenţia ilegalã a imobilelor preluate în mod abuziv.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã, arãtând cã argumentele invocate în susţinerea încãlcãrii dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) reprezintã aspecte ce ţin de aplicarea în timp a legii civile, iar nu de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 16, art. 44 şi ale art. 21 din Legea fundamentalã, aratã cã textul de lege criticat nu contravine acestor dispoziţii constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 noiembrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 22.852/1/2005 (7.050/2005), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicatã de Flavius Florea, Mircea Nicolae Florea, Teodor Liviu Florea, Stelian Titus Florea, Maria Arnãutu, Ioan Arnãutu, Nicolae Arnãutu, Petre Arnãutu, Iosif Salcovici, Dumitru Salchievici, Ştefan Salchievici, Adela Terzea, Constantin Gaciu, Viorica Iordache, Ştefan Gaciu, Alexandru Gaciu, Traian Voinea, Ion Voinea, Elena Voinea, Florina Mãrãnduc, Ecaterina Ana Gaciu şi Bogdan Gaciu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei cereri de restituire a unui imobil, teren şi construcţie, aflate în faza procesualã a recursului.
În motivarea excepţiei autorii excepţiei susţin, în esenţã, cã textul de lege criticat, în temeiul cãruia foştii proprietari ai imobilelor preluate fãrã titlu valabil, evidenţiate în patrimoniul unor societãţi comerciale privatizate, nu pot beneficia de restituirea în naturã a acestora, ci doar de despãgubiri, contravin protecţiei constituţionale a dreptului de proprietate privatã, cu atât mai mult cu cât calitatea de proprietar asupra imobilelor preluate fãrã titlu valabil este recunoscutã de art. 2 alin. (2) din acest act normativ. Se mai aratã cã textul de lege criticat instituie în mod discriminatoriu dreptul la despãgubiri pentru imobilele preluate în mod abuziv, evidenţiate în patrimoniul unor societãţi comerciale privatizate, spre deosebire de imobilele existente în patrimoniul societãţilor comerciale neprivatizate integral, în privinţa cãrora foştii proprietari beneficiazã de restituirea în naturã. În opinia autorilor excepţiei, mãsura instituitã prin acest text de lege echivaleazã cu recunoaşterea, cu efect retroactiv, a unui drept de dispoziţie al statului asupra imobilelor preluate în mod abuziv. În ceea ce priveşte încãlcarea principiului constituţional al accesului liber la justiţie, se susţine cã transformarea unui drept de proprietate într-un drept de creanţã are drept consecinţã lipsirea foştilor proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de temeiul legal al promovãrii unor cereri în justiţie pentru apãrarea dreptului de proprietate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã apreciazã cã textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 44 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, instanţa de judecatã aratã cã <>Legea nr. 10/2001 , în forma anterioarã modificãrii prin <>Legea nr. 247/2005 , permitea restituirea în naturã a imobilelor preluate fãrã titlu valabil şi evidenţiate în patrimoniul societãţilor comerciale integral privatizate. Modificarea textului de lege criticat în sensul acordãrii de despãgubiri pentru aceastã categorie de imobile a avut drept efect, în speţã, negarea dreptului de a obţine restituirea în naturã, în condiţiile în care unitatea deţinãtoare, cu rea-credinţã, nu şi-a executat obligaţia de restituire a imobilului în termenul legal, deşi notificarea a fost depusã cu mult înainte de intrarea în vigoare a noii prevederi legale. În opinia instanţei, neexecutarea imediatã de cãtre unitatea deţinãtoare a obligaţiei sale de restituire în naturã a imobilului conferã textului de lege în vigoare un efect retroactiv, constituindu-se "într-o ingerinţã asupra unor efecte juridice deja consumate anterior legii modificatoare".
Referitor la încãlcarea principiului art. 44 alin. (1) din Constituţie, instanţa de judecatã aratã cã textul de lege criticat desfiinţeazã un drept de proprietate recunoscut ca existent încã de la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 10/2001 , transformându-l într-un drept de creanţã, mãsurã echivalentã unei privãri de proprietate.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia este neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece se aplicã pentru viitor, de la data intrãrii în vigoare. În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 16, 21 şi 44 din Constituţie, considerã cã aceasta este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece comit o ingerinţã asupra unor efecte juridice deja consumate anterior intrãrii în vigoare a legii de modificare a textului de lege criticat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul acesteia îl constituie prevederile <>art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor bunuri preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cãrora: "(1) Pentru imobilele evidenţiate în patrimoniul unor societãţi comerciale privatizate, altele decât cele prevãzute la art. 21 alin. (1) şi (2), persoanele îndreptãţite au dreptul la despãgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzãtoare valorii de piaţã a imobilelor solicitate.
(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care imobilele au fost înstrãinate.
(3)În situaţia imobilelor prevãzute la alin. (1) şi (2), mãsurile reparatorii în echivalent se propun de cãtre instituţia publicã care efectueazã sau, dupã caz, a efectuat privatizarea, dispoziţiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzãtor.
(4) În situaţia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, înstrãinate sub orice formã din patrimoniul administraţiei publice centrale sau locale, persoana îndreptãţitã va notifica organele de conducere ale acesteia. În acest caz, mãsurile reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre entitatea învestitã potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii, cu acordul persoanei îndreptãţite, sau despãgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
Autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 "Egalitatea cetãţenilor în faţa legii", art. 21 "Accesul liber la justiţie" şi art. 44 "Dreptul de proprietate privatã".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textul de lege criticat nu conţine în sine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, urmând a-şi gãsi aplicarea exclusiv de la data intrãrii în vigoare a legii de modificare.
În speţã, determinarea situaţiilor juridice care rãmân supuse vechii reglementãri, precum şi a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, nu constituie o problemã de constituţionalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competenţa exclusivã a instanţelor judecãtoreşti.
De altfel, aşa cum a reţinut Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 253 din 9 martie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 aprilie 2006, opţiunea legiuitorului de a acorda despãgubiri corespunzãtoare valorii de piaţã a imobilelor solicitate nu vine în contradicţie cu spiritul <>Legii nr. 10/2001 , şi anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, fiind în deplinã concordanţã cu art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãreia conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Mai mult, cu privire la dreptul la despãgubiri, în jurisprudenţa sa (de exemplu, <>Decizia nr. 70 din 27 februarie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 10 mai 2001), Curtea Constituţionalã a statuat cã un drept de creanţã se bucurã de aceeaşi protecţie ca şi dreptul de proprietate. În sprijinul acestei teze a fost invocatã practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, în cazul "Pressos Compania Naviera - S.A. şi alţii împotriva Belgiei", 1995, a decis cã "dreptul la despãgubiri se naşte odatã cu producerea prejudiciului. Un drept de creanţã de aceastã naturã constituie un «bun» şi deci reprezintã un «drept de proprietate» în înţelesul avut în vedere de art. 1 paragraful 1 teza întâi din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeanã". Aşa fiind, prin plata despãgubirilor corespunzãtoare valorii de piaţã a imobilelor se respectã dreptul de proprietate al persoanei îndreptãţite, drept garantat de art. 44 din Constituţie.
De asemenea, nu se poate reţine nicio încãlcare a principiului constituţional al egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, deoarece legiuitorul poate institui mãsuri reparatorii de naturã diferitã, în funcţie de situaţia juridicã diferitã a imobilelor supuse restituirii, respectiv imobilele evidenţiate în patrimoniul unor societãţi comerciale privatizate, spre deosebire de imobilele existente în patrimoniul societãţilor comerciale neprivatizate integral.
În ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia textul de lege criticat are drept consecinţã lipsirea foştilor proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de temeiul legal al promovãrii unor cereri în justiţie pentru apãrarea dreptului de proprietate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, atâta vreme cât prevederile art. 26 alin. (3) din actul normativ criticat oferã posibilitatea contestãrii în justiţie a deciziei sau, dupã caz, a dispoziţiei de respingere a notificãrii sau a cererii de restituire în naturã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie invocatã de Flavius Florea, Mircea Nicolae Florea, Teodor Liviu Florea, Stelian Titus Florea, Maria Arnãutu, Ioan Arnãutu, Nicolae Arnãutu, Petre Arnãutu, Iosif Salcovici, Dumitru Salchievici, Ştefan Salchievici, Adela Terzea, Constantin Gaciu, Viorica Iordache, Ştefan Gaciu, Alexandru Gaciu, Traian Voinea, Ion Voinea, Elena Voinea, Florina Mãrãnduc, Ecaterina Ana Gaciu şi Bogdan Gaciu în Dosarul nr. 22.852/1/2005 (7.050/2005) al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 aprilie 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent
Irina Loredana Gulie
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
