Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 394 din 17 aprilie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 116 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 , art. 11 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si ale pct. I A) din anexa la Legea nr. 188/1999
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 8 mai 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 120 alin. (8) din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , <>art. 11 pct. 16 din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale pct. I A) din anexa la <>Legea nr. 251/2006 , excepţie ridicatã de Ivan Vasile Ivanoff în Dosarul nr. 8.753/120/2006 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 29 martie 2007 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când, în urma deliberãrilor, Curtea a dispus amânarea pronunţãrii pentru data de 17 aprilie 2007.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 decembrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 8.753/120/2006, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. 120 alin. (8) din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , <>art. 11 pct. 16 din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale pct. I A) din anexa la <>Legea nr. 251/2006 ". Excepţia a fost ridicatã de Ivan Vasile Ivanoff în cadrul unei cereri de chemare în judecatã prin care solicitã modificarea parţialã a unei hotãrâri a Consiliului Judeţean Dâmboviţa.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textele de lege menţionate încalcã dreptul la carierã şi la stabilitate în funcţie, astfel cum acestea sunt garantate de art. 1 alin. (3) din Constituţie. Menţioneazã, în acest sens, cã prin apariţia celor douã legi - respectiv legile nr. 286/2006 şi nr. 251/2006, în baza cãrora Consiliul Judeţean Dâmboviţa a emis o hotãrâre prin care autorul excepţiei este retrogradat din postul de înalt funcţionar public într-un post ca funcţie de conducere, a fost încãlcat flagrant dreptul sãu la carierã.
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, fãrã a-şi preciza clar opinia, aratã cã prin efectul textelor de lege criticate "funcţionarul public, al cãrui drept la carierã este garantat, alãturi de celelalte drepturi, de Constituţie, şi care ajunsese la statutul de înalt funcţionar public, se poate gãsi în faţa unei retrogradãri, prin efectul legii, când, din înalt funcţionar public, devine funcţionar public de conducere".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul apreciazã cã, în realitate, obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile <>art. 120^8 din Legea administraţiei publice nr. 215/2001 , <>art. 11 şi ale pct. I A din anexa la Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, care au fost introduse prin <>Legea nr. 286/2006 , respectiv <>Legea nr. 251/2006 . Din cuprinsul textelor de lege criticate rezultã cu claritate cã secretarul comunei, oraşului, municipiului, judeţului şi al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcţionar public care îndeplineşte o funcţie publicã de conducere, nefiind inclus în categoria înalţilor funcţionari publici. De altfel, categoriile de înalţi funcţionari publici sunt expres şi limitativ prevãzute de lege, în funcţie de voinţa legiuitorului, dintre acestea fãcând parte persoane încadrate în organe centrale ale administraţiei publice sau reprezentanţi ai Guvernului. Aceste dispoziţii nu contravin însã prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece dreptul la carierã şi dreptul la stabilitate în funcţie nu reprezintã drepturi fundamentale garantate de Constituţie, iar <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici cuprinde suficiente dispoziţii care sã asigure stabilitatea în funcţie şi, în egalã mãsurã, promovarea acestora în condiţii de transparenţã.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile pct. 100, referitor la <>art. 120^8 din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , ale pct. 16, <>art. 11 şi pct. I lit. a) din anexa la Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt în acord cu prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie. Textele legale criticate instituie reguli cu privire la condiţiile pentru numirea în funcţie a secretarilor unitãţilor administrativ-teritoriale şi stabilesc persoanele care fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici, fãrã ca prin acesta sã fie încãlcat, sub niciun aspect, principiul supremaţiei Constituţiei, trãsãturile şi valorile supreme ale statului român.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile "<>art. 120 alin. (8) din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , <>art. 11 pct. 16 din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi a pct. I A) din anexa la <>Legea nr. 251/2006 ". În realitate însã obiectul excepţiei îl formeazã prevederile <>art. 116 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, introduse, anterior republicãrii legii, prin <>art. I pct. 100 din Legea nr. 286/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006, ale <>art. 11 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004, modificat prin <>art. I pct. 16 din Legea nr. 251/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006, precum şi ale pct. I A) din anexa la <>Legea nr. 188/1999 , astfel cum a fost modificatã prin anexa la <>Legea nr. 251/2006 . Textele criticate au urmãtorul conţinut:
- <>Art. 116 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 : "(1) Fiecare unitate administrativ-teritorialã şi subdiviziune administrativ-teritorialã a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, oraşului, municipiului, judeţului şi al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucurã de stabilitate în funcţie.
(2) Secretarul unitãţii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie.
(3) Secretarul unitãţii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau rudã de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberãrii din funcţie.
(4) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unitãţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publicã şi funcţionarii publici.";
- <>Art. 11 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici: "Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre urmãtoarele funcţii publice:
a) secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
b) secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
c) prefect;
d) secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
e) subprefect;
f) inspector guvernamental.";
- Pct. I A) din anexa la <>Legea nr. 188/1999 : "Funcţii publice generale
A) Funcţii publice corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici
1. secretar general al Guvernului;
2. secretar general adjunct al Guvernului;
3. secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
4. secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
5. prefect;
6. subprefect;
7. inspector guvernamental."
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine încãlcarea dreptului la carierã şi la stabilitate în funcţie, astfel cum acestea sunt garantate de art. 1 alin. (3) din Constituţie, referitoare la valorile supreme ale statului român.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã autorul excepţiei considerã cã modificãrile aduse <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici - prin <>Legea nr. 286/2006 , respectiv <>Legea nr. 251/2006 - i-au afectat dreptul la carierã şi dreptul la stabilitate în funcţie, deoarece, în baza unui examen naţional, susţinut în anul 2003, a fost atestat pe post în funcţia de secretar al judeţului, funcţie prevãzutã iniţial în categoria înalţilor funcţionari publici, iar prin dispoziţiile legale criticate a fost retrogradat în categoria funcţiilor publice de conducere, ceea ce, în opinia sa, contravine prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost motivatã, Curtea constatã urmãtoarele:
Potrivit expunerii de motive la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici "pentru punerea în aplicare a Programului de guvernare pentru perioada 2005-2008 şi în scopul îndeplinirii mãsurilor cuprinse în Planul de mãsuri prioritare pentru integrarea europeanã se impun modificarea şi completarea cadrului normativ în domeniul funcţiei publice". În acest context, prin modificãrile aduse <>Legii nr. 188/1999 "se transpune în domeniul funcţiei publice principiul descentralizãrii. În acest sens, se face o distincţie clarã între regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi stat şi regimul general al raporturilor juridice între funcţionarii publici şi administraţia publicã localã".
Astfel, potrivit <>art. 7^1 din Legea nr. 188/1999 - "(1) Funcţiile publice de stat sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul autoritãţilor administrative autonome.
(2) Funcţiile publice teritoriale sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul instituţiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unitãţile administrativ-teritoriale.
(3) Funcţiile publice locale sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul aparatului propriu al autoritãţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora."
În ceea ce priveşte categoria înalţilor funcţionari publici, se precizeazã cã aceştia realizeazã managementul de nivel superior în administraţia publicã centralã şi în autoritãţile administrative autonome.
Pe aceastã linie, "un aspect important îl reprezintã modificarea prevederilor legale privind categoria înalţilor funcţionari publici şi regândirea acesteia"; "stabilirea regulilor generale privind condiţiile de ocupare a unei funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari, modul de organizare a concursului, de recrutare, evaluare, perfecţionare profesionalã şi mobilitate a funcţionarilor publici din aceastã categorie".
Dispoziţiile legale criticate stabilesc, pe de o parte, statutul de funcţionar public de conducere al secretarului judeţului, iar, pe de altã parte, persoanele care pot ocupa funcţii publice corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici.
Stabilind funcţiile publice corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici, legiuitorul a inclus în cadrul acestora numai pe acelea aferente administraţiei publice centrale şi autoritãţilor administrative autonome.
Prin modificãrile aduse celor douã legi, legiuitorul, pãstrând în cadrul funcţiilor publice generale funcţia de secretar al judeţului, a optat ca aceasta sã fie încadratã în categoria funcţiilor publice de conducere, pentru considerentele menţionate mai sus.
Aceste dispoziţii legale nu pot fi considerate contrare prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, care statueazã cã "România este stat de drept", iar "drepturile şi libertãţile reprezintã valori supreme", care "sunt garantate", deoarece tocmai rolul preeminent al legii în guvernarea ţãrii este de esenţa statului de drept.
Totodatã, Curtea reţine cã noţiunea de drept la carierã evocã garantarea prin lege a vocaţiei funcţionarului public la avansare, promovare şi stabilitate. Faptul de a deţine o anumitã funcţie, care ulterior, pãstratã fiind, este încadratã într-o altã categorie nu poate afecta în substanţa sa dreptul la carierã, drept care totodatã nu este un drept absolut.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 116 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , <>art. 11 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale pct. I A) din anexa la <>Legea nr. 188/1999 , excepţie ridicatã de Ivan Vasile Ivanoff în Dosarul nr. 8.753/120/2006 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 aprilie 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
