Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 393 din 5 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 117 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.071 din 18 noiembrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Claudia Margareta Niţã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 117 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Vasile Hîj în Dosarul nr. 3.780/2004 al Tribunalului Suceava - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 340D/2004 şi nr. 351D/2004, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicatã de autorul Ilie Niţã în dosarele nr. 3.777/2004 şi nr. 3.778/2004 ale Tribunalului Suceava - Secţia civilã. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, raportat la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 340D/2004 şi nr. 351D/2004 la Dosarul nr. 333D/2004, primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 129 din Constituţie, invocat de autorii excepţiei în motivarea lor, întrucât cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti se exercitã în condiţiile legii, iar, conform art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, legiuitorul are competenţa exclusivã de a stabili procedura de judecatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 28 mai 2004, din 4 iunie 2004 şi din 9 iunie 2004, pronunţate în dosarele nr. 3.780/2004, respectiv nr. 3.777/2004 şi nr. 3.778/2004, Tribunalul Suceava - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 117 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale. Excepţia a fost ridicatã de Vasile Hîj şi Ilie Niţã în cauze având ca obiect judecarea contestaţiilor în anulare formulate împotriva deciziilor de admitere a unor recursuri, prin care acestora le-au fost respinse candidaturile pentru funcţiile de primar şi pentru cea de consilier local.
În motivãrile excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut similar, autorii acesteia susţin, în esenţã, cã textul de lege criticat încalcã principiul liberului acces la justiţie, consacrat de art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentalã, precum şi dreptul la folosirea cãilor de atac, stipulat în art. 129 din Constituţie, republicatã, prin aceea cã nu permite exercitarea cãii de atac a contestaţiei în anulare.
Tribunalul Suceava - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât prevederile <>art. 117 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 nu contravin normelor constituţionale invocate de autorii acesteia. În acest sens, aratã cã, în temeiul art. 129 din Legea fundamentalã, pãrţile interesate pot exercita cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, însã în condiţiile legii. Or, legea electoralã atacatã, prin domeniul pe care îl reglementeazã, are un caracter special, astfel încât pãrţile nu mai pot folosi alte cãi de atac în afara recursului, aceastã procedurã derogatorie de la dreptul comun fiind necesarã pentru evitarea tergiversãrii soluţionãrii urgente a unor asemenea cauze.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instituţiei Avocatul Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Apreciazã cã textul de lege atacat reprezintã tocmai consacrarea principiului conţinut de art. 129 din Constituţie, în sensul cã eliminarea cãii de atac ordinare a apelului şi a cleor extraordinare, din procedura soluţionãrii contestaţiilor în materie electoralã - procedurã derogatorie de la dreptul comun -, este absolut justificatã, având în vedere perioada scurtã a campaniei electorale, precum şi succesiunea operaţiunilor ce se realizeazã în acest timp, iar exercitarea unei cãi de atac împotriva unei hotãrâri definitive şi irevocabile ar avea ca efect tergiversarea soluţionãrii urgente a unor astfel de cereri.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã soluţia excluderii cãilor de atac în materie electoralã este impusã de specificul acestui domeniu, atât sub aspectul asigurãrii operativitãţii în rezolvarea problemelor legate de desfãşurarea alegerilor, cât şi în privinţa interesului stabilitãţii rezultatelor acestora. În acest sens, invocã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 332 din 3 decembrie 2002 . În continuare, precizeazã cã legiuitorul este cel care, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, republicatã, are competenţa exclusivã de a institui regulile de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti şi de a aprecia care sunt situaţiile deosebite ce impun reglementarea unor norme procedurale speciale. Mai mult, menţioneazã cã nici dispoziţiile din instrumentele juridice internaţionale, cu excepţia domeniului penal, nici Constituţia, nu prevãd obligativitatea unui anumit numãr al cãilor de atac, acest aspect fiind lãsat la nivelul de reglementare al legii.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi instituţiei Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 117 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004. Aceste prevederi au urmãtorul conţinut:
- Art. 117 alin. (2): "Împotriva hotãrârilor definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecãtoreşti potrivit prezentei legi, nu existã cale de atac."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi de lege încalcã dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 129 din Constituţie, al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 21 Accesul liber la justiţie:
"(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."
- Art. 129 Folosirea cãilor de atac:
"Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii."
Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, Curtea Constituţionalã reţine cã autorii acesteia criticã excluderea cãii de atac a contestaţiei în anulare în cadrul procedurii de soluţionare a contestaţiilor în materie electoralã, aşa cum este reglementatã prin <>art. 117 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, textul de lege criticat, raportat la normele constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 129, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sã o respingã pentru urmãtoarele considerente:
Principiul liberului acces la justiţie presupune atât posibilitatea efectivã a persoanei de a se adresa instanţei de judecatã pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor sale sau a unui interes legitim, cât şi dreptul de a putea exercita cãile legale de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti. În jurisprudenţa sa, de exemplu în <>Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituţionalã a statuat cã liberul acces la justiţie nu este incompatibil cu instituirea unor proceduri speciale pentru situaţii deosebite. Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai reţinut cã accesul liber la justiţie nu presupune ca, în toate cauzele, sã fie asigurat accesul la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac prevãzute de lege, "deoarece competenţa şi procedura de judecatã sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în faţa instanţelor judecãtoreşti în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite".
De asemenea, cu privire la caracterul atipic al procedurii de soluţionare a cererilor în materie electoralã, prin decizia anterior menţionatã, Curtea Constituţionalã a mai reţinut cã "excluderea cãilor extraordinare de atac în materie electoralã a fost impusã de necesitatea asigurãrii operativitãţii în rezolvarea tuturor problemelor legate de desfãşurarea alegerilor, precum şi de interesul stabilitãţii rezultatelor acestora, deoarece aplicarea în aceastã materie a regulilor de drept comun ar însemna, practic, sã se împiedice desfãşurarea alegerilor sau sã se punã sub semnul incertitudinii un timp îndelungat rezultatele alegerilor".
Prin urmare, excluderea cãilor de atac extraordinare în materie electoralã nu contravine, pe de o parte, exigenţelor impuse de principiul fundamental al liberului acces la justiţie, iar, pe de altã parte, nici dreptului constituţional al pãrţilor la folosirea cãilor de atac.
Întrucât argumentele expuse în jurisprudenţa Curţii în materie se referã exclusiv la domeniul electoral, iar în prezenta cauzã nu au intervenit elemente noi, care sã justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, cele statuate anterior îşi menţin valabilitatea.
Mai mult, critica de neconstituţionalitate a autorilor excepţiei de neconstituţionalitate faţã de prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 129 din Constituţie, republicatã, este cu atât mai puţin solidã cu cât aceştia, la momentul invocãrii prezentei excepţii, se aflau într-un litigiu dedus spre soluţionare instanţei de recurs competente, exercitându-şi, în consecinţã, atât dreptul de acces liber la justiţie, pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor sau a unui interes legitim lezat, cât şi dreptul la folosirea cãilor de atac prevãzute de lege.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 117 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Vasile Hîj şi Ilie Niţã în dosarele nr. 3.780/2004, nr. 3.777/2004 şi nr. 3.778/2004 ale Tribunalului Suceava - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 octombrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia Margareta Niţã
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
