Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 392 din 17 aprilie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 15 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, excepţie ridicatã direct de Avocatul Poporului, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. În acest sens, aratã cã <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 încalcã prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţie potrivit cãrora hotãrârile Parlamentului se adoptã cu votul majoritãţii membrilor prezenţi din fiecare Camerã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Cu Adresa nr. 2.197 din 9 martie 2007, Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile de lege criticate, potrivit cãrora punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmeazã sã fie exprimat printr-o hotãrâre adoptatã în şedinţa comunã a celor douã Camere, cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor, contravin art. 76 alin. (2) din Constituţie, care prevede cã hotãrârile Parlamentului se adoptã cu votul majoritãţii membrilor prezenţi din fiecare Camerã, precum şi art. 1 alin. (5) din aceasta, referitor la obligativitatea respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. Mai susţine cã exprimarea votului majoritãţii membrilor fiecãrei Camere este instituitã expres, prin art. 76 alin. (1) din Constituţie, doar pentru adoptarea hotãrârilor privind regulamentele Camerelor.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , sesizarea a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând sesizarea Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 32 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevede: "(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmeazã sã fie exprimat, printr-o hotãrâre adoptatã în şedinţa comunã a celor douã Camere, cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor."
Autorul excepţiei considerã cã prevederile de lege criticate încalcã, în ordinea invocãrii lor, art. 76 alin. (2) şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, care prevãd:
- Art. 76 alin. (2): "Legile ordinare şi hotãrârile se adoptã cu votul majoritãţii membrilor prezenţi din fiecare Camerã.";
- Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã aceasta este întemeiatã şi urmeazã a fi admisã pentru urmãtoarele considerente:
În activitatea parlamentarã, potrivit art. 67 din Constituţie referitor la "Actele juridice şi cvorumul legal", Camera Deputaţilor şi Senatul adoptã legi, hotãrâri şi moţiuni, în prezenţa majoritãţii deputaţilor şi senatorilor. Sub acest aspect, prevederile constituţionale menţionate stabilesc categoriile de acte juridice pe care le adoptã Parlamentul, precum şi cvorumul legal necesar adoptãrii lor.
În ceea ce priveşte adoptarea hotãrârilor fiecãrei Camere sau ale Camerelor reunite ale Parlamentului, legiuitorul face distincţie între hotãrârile parlamentare care se adoptã cu majoritatea absolutã de voturi, sens în care exemplificãm cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituţie, referitoare la adoptarea sau modificarea regulamentelor parlamentare, şi hotãrârile care se adoptã cu majoritate simplã de voturi, de exemplu hotãrârile aşa cum dispune alin. (2) al aceluiaşi articol constituţional. Acestea, în condiţiile în care numãrul celor prezenţi este de cel puţin jumãtate plus unu din numãrul membrilor fiecãrei Camere.
Aşadar, Curtea constatã cã, de regulã, hotãrârile Parlamentului se adoptã cu majoritate simplã de voturi, dacã Legea fundamentalã nu prevede altfel. Or, în afara dispoziţiilor art. 76 alin. (1), Constituţia prevede cã în unele domenii hotãrârile pot fi adoptate doar cu votul majoritãţii membrilor celor douã Camere. În acest sens sunt, de exemplu, prevederile constituţionale ale art. 95 alin. (1), potrivit cãrora Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor, precum şi cele ale art. 103 alin. (3), în temeiul cãrora Parlamentul acordã încredere Guvernului cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor.
Analizând cuprinsul <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 , criticat ca fiind neconstituţional, Curtea constatã cã acesta dispune cã hotãrârea prin care Parlamentul îşi exprimã punctul de vedere asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României se adoptã "cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor ". Or, aşa cum s-a arãtat deja, potrivit art. 76 alin. (2) din Constituţie, hotãrârile Parlamentului, aşadar şi cea la care face referire textul de lege criticat, se adoptã cu votul majoritãţii membrilor prezenţi. În consecinţã, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului sunt neconstituţionale, întrucât încalcã prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţie.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 32-33 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicatã direct de Avocatul Poporului, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituţie, şi constatã cã dispoziţiile <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, sunt neconstituţionale.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 aprilie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
