Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 389 din 9 mai 2006  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 389 din 9 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 19 iunie 2006

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Mihaela Cirstea - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Crisan Marius Beniamin şi Societatea Comercialã "Benstar" - S.R.L. Oiejdea în Dosarul nr. 9.106/2005 al Judecãtoriei Alba Iulia.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele Curţii dispune sa se facã apelul şi în dosarele nr. 233D/2006 şi nr. 349D/2006.
La apelul nominal în Dosarul nr. 233D/2006 lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
La apelul nominal în Dosarul nr. 349D/2006 se prezintã autorul exceptiei Petre Adrian Catalin, prin avocat Josif Friedmann, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea celor trei dosare. Partea prezenta şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor.
În temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 233D/2006 şi nr. 349D/2006 la Dosarul nr. 109D/2006, care este primul înregistrat.
Avocatul partii prezente susţine ca procedura de citare nu a fost legal îndeplinitã, deoarece intimatii au fost citaţi la o adresa de la care au fost evacuati.
Verificand informaţiile aflate în dosar, magistratul-asistent arata ca pãrţile au fost citate la ultima adresa comunicatã instanţei; or, potrivit prevederilor art. 98 din Codul de procedura civilã, schimbarea domiciliului uneia dintre pãrţi în timpul judecaţii trebuie, sub pedeapsa neluãrii ei în seama, sa fie adusã la cunostinta instanţei prin petiţie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandatã.
Reprezentantul Ministerului Public considera ca procedura de citare este legal îndeplinitã, în conformitate cu art. 98 din Codul de procedura civilã.
Curtea respinge excepţia nelegalitatii procedurii de citare şi acorda cuvântul partii prezente.
Avocatul partii prezente solicita admitera exceptiei de neconstituţionalitate, pentru motivele arãtate în fata Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti. Astfel, considera ca inexistenta caii de atac impotriva ordonanţei preşedinţiale de suspendare provizorie a executãrii silite contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 24, art. 53, art. 124 alin. (2) şi art. 129, precum şi în art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, iar, în practica, duce la infirmarea unei soluţii date pe fond, de instanţe ierarhic superioare, de cãtre judecãtorul de la nivelul instanţei de executare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, arãtând, pe de o parte, ca legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reguli de procedura diferite, adecvate fiecãrei situaţii juridice, iar pe de alta parte, ca prevederile constituţionale nu garanteazã folosirea tuturor cãilor de atac.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 ianuarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 9.106/2005, Judecãtoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedura civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Crisan Marius Beniamin şi Societatea Comercialã "Benstar" - S.R.L. Oiejdea cu prilejul soluţionãrii unei cereri de ordonanta preşedinţialã pentru suspendarea executãrii silite.
Prin Încheierea din 14 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 824/2006, Judecãtoria Targoviste a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedura civilã. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Blind Romana Construcţii Blindaje Export-Import" - S.R.L. Targoviste cu prilejul soluţionãrii unei cereri de suspendare a executãrii silite.
Prin Încheierea din 7 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 3.451/299/2006, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedura civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Adrian Catalin Petre cu prilejul soluţionãrii unei cereri de suspendare a executãrii silite.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin ca dispoziţiile legale criticate impun partii care solicita suspendarea provizorie a executãrii o constrângere financiarã exagerata, în condiţiile în care bunurile partii sunt indisponibilizate prin sechestru asigurator şi nu pot fi valorificate, iar aceasta condiţie constituie o încãlcare a accesului liber la justiţie. De asemenea, considera ca aceste texte permit debitorului sa uzeze de cai judiciare pentru a impiedica executarea silitã, creditorul rãmânând, astfel, în inferioritate de sanse în ceea ce priveşte apãrarea sa. În sfârşit, se mai critica dispoziţiile legale ale art. 403 alin. 4 ca fiind contrare ordinii de drept constituţionale, deoarece dau posibilitatea instanţei de a suspenda executarea silitã, fãrã citarea pãrţilor, iar încheierea nu este supusã niciunei cai de atac. De aceea, considera ca nu se asigura un recurs efectiv în sistemul judiciar naţional şi sunt incalcate drepturile prevãzute la art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 24, art. 53, art. 124 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie.
Judecãtoria Alba Iulia, Judecãtoria Targoviste şi Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã ca textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 3 din Codul de procedura civilã, astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 156 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, şi ale <>art. 403 alin. 4 din Codul de procedura civilã, modificate prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Textele legale criticate au urmãtoarea formulare:
"Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 şi 2, instanta, în toate cazurile, se pronunţa prin încheiere, care poate fi atacatã cu recurs, în mod separat.
În cazuri urgente, dacã s-a plãtit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fãrã citarea pãrţilor, suspendarea provizorie a executãrii pana la soluţionarea cererii de suspendare de cãtre instanta. Încheierea nu este supusã nici unei cai de atac. Cauţiunea care trebuie depusa este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusa este deductibilã din cauţiunea stabilitã de instanta, dacã este cazul."
Autorii exceptiei susţin ca dispoziţiile legale criticate incalca prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, 21, 24, 52, 53, 124, 129 şi 135 din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi, tratatele internaţionale privind drepturile omului, accesul liber la justiţie, dreptul la apãrare, dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publica, restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, înfãptuirea justiţiei, folosirea cãilor de atac şi economia României.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata urmãtoarele:
Dispoziţiile art. 403 alin. 3 din Codul de procedura civilã au mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 47 din 27 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 14 martie 2005, Curtea Constituţionalã a respins excepţia de neconstituţionalitate, arãtând ca acest articol nu incalca principiul liberului acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotriva, reprezintã o garanţie a pãrţilor interesate de a ataca încheierea data asupra suspendãrii executãrii silite.
Cu privire la dispoziţiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedura civilã, criticile de neconstituţionalitate sunt, de asemenea, neintemeiate.
Întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executãrii silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificatã ca o modalitate de a impiedica accesul liber la justiţie. În ceea ce priveşte încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constata ca, în mãsura în care reglementarea dedusã controlului se aplica tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este intemeiata.
Împrejurarea ca impotriva încheierii instanţei prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executãrii, pana la soluţionarea cererii de suspendare, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natura sa infranga dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, la folosirea cãilor de atac şi la înfãptuirea justiţiei, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reguli de procedura diferite, adecvate fiecãrei situaţii juridice, iar pe de alta parte, prevederile constituţionale nu garanteazã folosirea tuturor cãilor de atac. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţionalã, cu valoare de principiu, în <>Decizia Plenului nr. 1/1994 , unde s-a reţinut ca legea poate exclude folosirea unor cai de atac fie pentru a reduce cheltuielile ocazionate de proces datoritã caracterului modic al obiectului în litigiu, fie din motive de celeritate sau de protecţie a unor interese sociale, fie pentru ca natura cauzei impune o rezolvare prompta şi definitiva.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile de mai sus isi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Crisan Marius Beniamin şi Societatea Comercialã "Benstar" - S.R.L. Oiejdea în Dosarul nr. 9.106/2005 al Judecãtoriei Alba Iulia, de Societatea Comercialã "Blind Romana Construcţii Blindaje Export-Import" S.R.L. Targoviste în Dosarul nr. 824/2006 al Judecãtoriei Targoviste şi de Adrian Catalin Petre în Dosarul nr. 3.451/299/2006 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitiva şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 9 mai 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu

----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016