Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 389 din 17 aprilie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 31 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Andrei Cosmin în Dosarul nr. 2.766/36/2006 (nr. vechi 173/CM/2006) al Curţii de Apel Constanţa - Secţia civilã, minori şi familie, litigii de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal se prezintã avocatul Veronica Pribac pentru partea Sindicatul Liber Petrol Constanţa. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul pãrţii prezente aratã cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Astfel, considerã cã <>art. 81 din Legea nr. 168/1999 nu afecteazã liberul acces la justiţie, ci constituie o normã de procedurã care urmãreşte asigurarea celeritãţii soluţionãrii litigiilor de muncã. De asemenea, aratã cã nici Constituţia, nici prevederile Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu consacrã dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie civilã. În sfârşit, considerã cã analizarea lipsei de concordanţã dintre dispoziţiile <>Legii nr. 168/1999 şi un text din Codul de procedurã civilã, invocatã de autorul excepţiei, nu este de competenţa Curţii Constituţionale. În concluzie, solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, sens în care aratã cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 ianuarie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 2.766/36/2006 (nr. vechi 173/CM/2006), Curtea de Apel Constanţa - Secţia civilã, minori şi familie, litigii de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã. Excepţia a fost ridicatã de Andrei Cosmin cu prilejul soluţionãrii unui litigiu de muncã.
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat, care prevede cã instanţa de recurs va judeca fondul şi în situaţia în care prima instanţã nu a judecat fondul cauzei, ci a respins acţiunea pe baza unei excepţii, înlãturã posibilitatea oricãrui control judiciar exercitat de o instanţã superioarã în grad, încalcã dreptul la douã grade de jurisdicţie, dreptul de acces liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi la o judecatã dreaptã şi nepãrtinitoare şi este contrar principiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi la nediscriminare.
Curtea de Apel Constanţa - Secţia civilã, minori şi familie, litigii de muncã şi asigurãri sociale examineazã şi constatã îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei ridicate, dar nu îşi exprimã opinia în legãturã cu temeinicia sau netemeinicia acesteia.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, având în vedere cã nu aduc atingere principiului egalitãţii în faţa legii, ci se aplicã în mod egal tuturor situaţiilor prevãzute în ipoteza normei juridice. De asemenea, aratã cã <>art. 81 din Legea nr. 168/1999 este în concordanţã cu prevederile constituţionale potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege şi nu pune în discuţie restrângerea exerciţiului vreunor drepturi fundamentale. În acest sens, invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispoziţii potrivit cãrora "În caz de admitere a recursului, instanţa va judeca în fond cauza."
În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2), ale art. 24 alin. (1), ale art. 124 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, referitoare la accesul liber la justiţie, la dreptul la apãrare, la egalitatea justiţiei pentru toţi şi la exercitarea cãilor de atac. De asemenea, considerã cã sunt înfrânte şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã alin. (1) al <>art. 81 din Legea nr. 168/1999 reglementeazã procedura de urmat dupã admiterea recursului, dispunând ca instanţa de recurs sã judece cauza în fond. De la aceastã regulã generalã, alin. (2) al aceluiaşi articol prevede douã excepţii, când rejudecarea cauzei se va face de prima instanţã, respectiv situaţia în care prima instanţã a soluţionat cauza cu încãlcarea prevederilor legale referitoare la competenţã sau în lipsa pãrţii care nu a fost legal citatã.
Aceste reglementãri constituie norme de procedurã a cãror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului şi au ca scop asigurarea soluţionãrii cu celeritate a conflictelor de muncã, ţinându-se seama de specificul litigiilor de aceastã naturã.
În ceea ce priveşte concordanţa dispoziţiilor legale criticate cu prevederile constituţionale invocate, Curtea observã cã acestea se aplicã în mod egal pentru toate pãrţile litigiilor de muncã şi la toate situaţiile care se încadreazã în ipoteza normei juridice, neinstituindu-se niciun fel de discriminare.
De asemenea, Curtea constatã cã textul de lege examinat nu îngrãdeşte accesul liber la justiţie şi nu prevede vreo derogare de la dispoziţiile şi garanţiile procedurale, de naturã sã împiedice desfãşurarea în mod echitabil a procesului.
Astfel, Curtea reţine cã nicio prevedere constituţionalã sau reglementare internaţionalã nu prevede numãrul gradelor de jurisdicţie şi al cãilor de atac ce trebuie prevãzute pentru diferite litigii, singura cerinţã privind dublul grad de jurisdicţie regãsindu-se doar în materie penalã.
Textul de lege criticat prevede douã grade de jurisdicţie şi dreptul de recurs împotriva hotãrârii pronunţate de prima instanţã. Rejudecarea cauzei în fond de instanţa de recurs nu îngrãdeşte exercitarea dreptului la apãrare de cãtre toate pãrţile procesului.
De altfel, Curtea constatã cã asupra acestor aspecte s-a pronunţat în mai multe rânduri. Astfel, prin <>Decizia nr. 86 din 20 martie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 5 iunie 2001, şi <>Decizia nr. 47 din 11 ianuarie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2007, Curtea a respins criticile de neconstituţionalitate privind <>art. 81 din Legea nr. 168/1999 ca fiind neîntemeiate.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Andrei Cosmin în Dosarul nr. 2.766/36/2006 (nr. vechi 173/CM/2006) al Curţii de Apel Constanţa - Secţia civilã, minori şi familie, litigii de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 aprilie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
