Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 388 din 25 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 6 mai 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Anica Duţã, Marin Oprea şi Ioana Chiricã în Dosarul nr. 640/2/2007 (350/CIV/2007) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflictele de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal rãspund autorii excepţiei, prin avocat Ion Dulgheru din cadrul Baroului Bucureşti, constatându-se lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicitã admiterea acesteia, sens în care reitereazã motivele de neconstituţionalitate invocate în faţa instanţei de judecatã. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 septembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 640/2/2007 (350/CIV/2007), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Excepţia a fost invocatã de Anica Duţã, Marin Oprea şi Ioana Chiricã în cadrul contestaţiei în anulare formulate împotriva unei decizii civile având ca obiect "fond funciar".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prin prevederile de lege criticate se aduc grave prejudicii dreptului constituţional la un proces echitabil, fiind "ilogic ca aceeaşi instanţã care judecã o cale de atac sã judece o altã cale de atac superioarã", precum şi cã "trimiterea dosarelor pe cale administrativã (inclusiv organizarea administrativã a instanţelor)" în temeiul textului de lege criticat "înseamnã o imixtiune în actul de justiţie".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflictele de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, întrucât "legiuitorul este suveran în stabilirea şi adoptarea regulilor de procedurã", iar "pãrţile beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile procesuale", şi, de altfel, "reglementarea dedusã controlului are caracter tranzitoriu şi, ca atare, nu aduce niciun fel de atingere dreptului pãrţii la un proces efectiv în înţelesul larg al acestei noţiuni, acela de cale de atac efectivã". Invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. II din Legea nr. 219/2005 sunt constituţionale, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, de exemplu, <>Deciziile nr. 193/2006 , nr. 323/2006, nr. 488/2006, nr. 595/2006 şi nr. 447/2007.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţilor prezente şi ale reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. II alin. (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, text de lege care are urmãtorul cuprins: "În cazurile prevãzute la alin. (1) - (3), trimiterea dosarelor se face, pe cale administrativã, instanţelor competente sã le judece". Alin. (1) - (3), la care se face trimitere, prevãd:
"(1) Procesele în curs de judecatã în primã instanţã la data schimbãrii competenţei instanţelor legal învestite, precum şi cãile de atac se judecã de instanţele competente, potrivit legii.
(2) Apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa tribunalului se trimit la tribunale.
(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege se considerã cã sunt încãlcate, în ordinea invocãrii lor, prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) - "Statul se organizeazã potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativã, executivã şi judecãtoreascã - în cadrul democraţiei constituţionale", ale art. 133 alin. (1) - "Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei", ale art. 134 referitor la atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi ale art. 21 alin. (1) - "Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime" şi alin. (3) - "Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
În esenţã, autorul excepţiei susţine cã prevederile <>art. II alin. (4) din Legea nr. 219/2005 aduc grave prejudicii dreptului constituţional la un proces echitabil, întrucât presupun trimiterea recursului spre rejudecare de cãtre instanţa care a respins apelul.
Din analiza acestor susţineri, Curtea constatã cã în jurisprudenţa sa s-a mai pronunţat cu privire la aspecte precum cele invocate în prezenta cauzã. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 90 din 7 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 1 martie 2006, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 219/2005 , Curtea a reţinut cã, în temeiul acestui text de lege, apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrãrii în vigoare a legii şi care, potrivit acesteia, sunt de competenţa tribunalului se trimit la tribunale, iar, în mod similar, recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a legii şi care, potrivit acesteia, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel. În toate aceste cazuri, trimiterea dosarelor la instanţele competente, potrivit legii noi, se face pe cale administrativã, fãrã a se mai pronunţa o hotãrâre de declinare a competenţei. Aceastã reglementare are menirea sã înlãture o gravã disfuncţie în sistemul judiciar, cauzatã de supraîncãrcarea Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţie cu sarcini privind judecarea unor cãi de atac, consecinţa fiind prelungirea duratei proceselor dincolo de limitele rezonabile cerute de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de tratatele internaţionale. Aşa fiind, prin decizia menţionatã, Curtea a reţinut cã soluţia trimiterii pe cale administrativã a dosarelor s-a impus pentru a se evita pe cât posibil tergiversarea soluţionãrii cauzelor. Chiar dacã, prin efectul aplicãrii imediate a noii reglementãri referitoare la competenţa materialã, aceeaşi instanţã urmeazã sã soluţioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotãrâri, soluţia legislativã adoptatã nu relevã niciun fine de neconstituţionalitate. Aceasta deoarece, dincolo de faptul cã ne aflãm în prezenţa unei reglementãri cu caracter tranzitoriu, soluţionarea aparţine unor complete cu o compunere diferitã, iar pãrţile beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite sã le asigure dreptul la apãrare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil.
Cele statuate prin decizia menţionatã, sub aspectul criticilor referitoare la încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 21, îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe.
Cât priveşte invocarea încãlcãrii dispoziţiilor art. 1 alin. (4), art. 133 alin. (1) şi art. 134 din Constituţie, Curtea constatã cã acestea nu sunt relevante în cauzã şi, în consecinţã, nu vor fi analizate.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Anica Duţã, Marin Oprea şi Ioana Chiricã în Dosarul nr. 640/2/2007 (350/CIV/2007) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflictele de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 martie 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
