Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 385 din 15 octombrie 2003 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã, în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. a) din Constituţie, de 27 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare, în vederea exercitãrii controlului de constitutionalitate asupra Legii de revizuire a Constituţiei României. Potrivit tabelului cuprinzând semnãturile autorilor sesizãrii de neconstituţionalitate, cei 27 de senatori sunt urmãtorii: Dumitru Badea, Angela Mihaela Balan, Ioan Aurel Rus, Gheorghe Acatrinei, Ionel Alexandru, Corneliu Bichinet, Constantin Biciu, Gheorghe Bunduc, Gheorghe Buzatu, Ion Carciumaru, Eugen Marius Constantinescu, Carol Dina, Valentin Dinescu, Viorel Dumitrescu, Eugeniu Constantin Florescu, Constantin Gaucan, Ilie Ilascu, Nicolae Iorga, Mihail Lupoi, Ion Marcu, Ştefan Gheorghe Margineanu, Mircea Mihordea, Ioan Pastiu, Nicolae Patru, Ilie Petrescu, Mihai Ungheanu, Gheorghe Zlavog. Sesizarea a fost trimisa Curţii Constituţionale prin Adresa nr. L297 din 9 octombrie 2003 a secretarului general al Senatului şi a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 4.657 din 9 octombrie 2003, formând obiectul Dosarului nr. 449A/2003. Sesizarea înaintatã Curţii cuprinde critici de neconstituţionalitate cu privire la adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României prin încãlcarea procedurii prevãzute la art. 147 alin. (1) din Constituţie şi cu privire la revizuirea dispoziţiilor prevãzute la: art. 1 alin. (4) şi (5); art. 4 alin. (1); art. 11 alin. (3); art. 16 alin. (4); art. 19 alin. (1^1); art. 21 alin. (4); art. 23 alin. (4), (4^1), (4^2) şi (4^3); art. 33^1; art. 35^1; art. 37 alin. (1); art. 38 alin. (1) şi (2); art. 39 alin. (2) lit. a); art. 41 alin. (2); art. 55 alin. (2); art. 62 lit. f); art. 69 alin. (2); art. 72 lit. p) şi r); art. 73^1 alin. (2); art. 91; art. 114 alin. (4^1); art. 117 alin. (1) şi (2); art. 118; art. 119 alin. (1) şi (2); art. 122 alin. (1), (2) şi (3^1); art. 124 alin. (1^1); art. 127 alin. (2), (3) şi (4); art. 129; art. 130 alin. (3); art. 132 alin. (1)-(6); art. 135 alin. (3); art. 136 alin. (2); art. 138 alin. (3); art. 145 alin. (1) şi (4); art. 145^1 şi 145^2.
CURTEA, examinând sesizarea de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 72-78, art. 144 lit. a) şi g), art. 146, 147 şi ale <>art. 148 din Constituţie, ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, precum şi ale <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, retine: Legea de revizuire a Constituţiei României a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat la 18 septembrie 2003 şi a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 22 septembrie 2003, urmând sa fie supusã aprobãrii prin referendumul ale cãrui organizare şi desfãşurare au fost stabilite prin <>Legea nr. 375/2003 , publicatã în acelaşi numãr al Monitorului Oficial al României. Curtea Constituţionalã a mai fost sesizatã, la data de 22 septembrie 2003, de un numãr de 69 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare, în vederea exercitãrii controlului de constitutionalitate asupra Legii de revizuire a Constituţiei României. Prin Decizia nr. 356 din 23 septembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 30 septembrie 2003, Curtea Constituţionalã a constatat ca soluţionarea acestei sesizãri nu este de competenta sa. Examinând prezenta sesizare, Curtea constata, de asemenea, ca nu intra în atribuţiile sale controlul constituţionalitãţii Legii de revizuire a Constituţiei României, dupã adoptarea acesteia de cãtre Parlament şi care urmeazã sa fie supusã aprobãrii prin referendum, cu motivarea cuprinsã în decizia anterioarã, pe care Curtea o reitereaza şi în prezenta decizie. În conformitate cu prevederile art. 146 şi 147 din Constituţia României, revizuirea acesteia are loc în cadrul unui proces legislativ care începe prin iniţierea revizuirii şi se termina dupã aprobarea prin referendum a legii de revizuire adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului. Atribuţiile Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte initiativele de revizuire a Constituţiei sunt limitativ prevãzute în <>art. 144 lit. a) teza finala din Constituţia României, în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997, şi în <>Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000. Potrivit art. 144 lit. a) teza finala din Constituţia României, Curtea Constituţionalã se pronunţa din oficiu asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei. La lit. g) a aceluiaşi articol se prevede atributia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului şi confirmarea rezultatelor acestuia. Pentru exercitarea atributiei stabilite prin art. 144 lit. a) teza finala din Constituţie, prevederile <>art. 36 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, stabilesc ca, înainte de sesizarea Parlamentului cu o initiativa de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativã se depune la Curtea Constituţionalã, care este obligatã sa se pronunţe în termen de 10 zile asupra constituţionalitãţii sale. Decizia Curţii Constituţionale se pronunţa în plen, cu votul a doua treimi din numãrul judecãtorilor Curţii, şi se comunica celor care au initiat proiectul de lege sau propunerea legislativã ori, dupã caz, reprezentantului acestora. Decizia se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. În exercitarea atributiei prevãzute de art. 144 lit. g) din Constituţie, potrivit <>art. 45 din Legea nr. 3/2000 , Curtea Constituţionalã confirma rezultatele referendumului naţional, pe care le publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Legea de revizuire a Constituţiei României intra în vigoare de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotãrârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului. Curtea Constituţionalã şi-a exercitat atribuţiile privind controlul constituţionalitãţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, prevãzute de art. 144 lit. a) teza finala din Constituţie, pronunţându-se, din oficiu, asupra constituţionalitãţii sale prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 12 mai 2003. Nici Legea fundamentalã, nici alte legi nu prevãd atributia Curţii Constituţionale de a se pronunţa şi la sesizare asupra constituţionalitãţii Legii de revizuire a Constituţiei României, adoptatã de Parlament în condiţiile prevãzute de art. 147 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Nu s-ar putea retine atributia Curţii Constituţionale de a examina sesizarea privind neconstituţionalitatea legii de revizuire, pe baza dispoziţiilor cuprinse în prima teza a art. 144 lit. a) din Constituţie, dat fiind ca acest text se referã în mod explicit la legile supuse promulgãrii dupã adoptarea acestora de cãtre Parlament, adicã la legile organice şi la cele ordinare, cu privire la care procesul legislativ este reglementat prin art. 73-78 din Legea fundamentalã. Or, Legea de revizuire a Constituţiei României face parte din categoria legilor constituţionale, potrivit art. 72 alin. (2) din Constituţie, iar procedura de adoptare şi de intrare în vigoare a acesteia este reglementatã prin dispoziţiile cu caracter special ale art. 146 şi 147 din Constituţie, care nu prevãd procedura promulgãrii legii de cãtre Preşedintele României. Aceasta lege devine definitiva ca urmare a referendumului şi intra în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotãrârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatului referendumului. De principiu, atunci când poporul, deţinãtorul suveranitãţii naţionale, este chemat sa se pronunţe prin referendum asupra Legii de revizuire a Constituţiei României şi din momentul în care Parlamentul a adoptat legea respectiva, cu respectarea procedurii şi limitelor stabilite de Constituantã, nici o autoritate publica nu se mai poate pronunţa. Astfel se explica faptul ca instanta de contencios constituţional, în cadrul unui control a priori, potrivit art. 144 lit. a) teza finala din Constituţie, se pronunţa, din oficiu, numai asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.
Având în vedere considerentele expuse în prezenta decizie, dispoziţiile art. 72-78, art. 144 lit. a) teza finala şi lit. g), ale <>art. 146, 147 şi 148 din Constituţie, ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, precum şi ale <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Constata ca soluţionarea sesizãrii privind neconstituţionalitatea Legii de revizuire a Constituţiei României, adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţele din 18 septembrie 2003, nu intra în atribuţiile Curţii Constituţionale. Decizia se trimite preşedintelui Camerei Deputaţilor şi preşedintelui Senatului şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Definitiva. Dezbaterea a avut loc la data de 15 octombrie 2003 şi la ea au participat: Nicolae Popa, preşedinte, Costica Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Şerban Viorel Stanoiu, Lucian Stangu, Ioan Vida, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat asistent, Claudia Miu
────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
