Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 382 din 17 aprilie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1), (3) si (7) si ale art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 340 din 18 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1), (3) şi (7) şi ale <>art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alex Society" - S.R.L. din comuna Popeşti-Leordeni în Dosarul nr. 5.827/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei prin avocat Mãdãlin Barbu cu împuternicire avocaţialã depusã la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Partea prezentã învedereazã Curţii, cu titlu de chestiune prealabilã, lipsa de procedurã în cazul citãrii pãrţii Societatea Comercialã "Danubiana" - S.A. din Popeşti-Leordeni, întrucât, ulterior invocãrii excepţiei, împotriva acesteia s-a declanşat procedura insolvenţei, astfel cã ar trebui citatã la sediul lichidatorului judiciar, sens în care depune documente doveditoare la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã cã în cauzã nu este necesarã refacerea procedurii de citare cu partea menţionatã.
Deliberând, Curtea, în temeiul art. 98 din Codul de procedurã civilã, coroborat cu <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecatã în vederea efectuãrii unei noi citãri a pãrţii lipsã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului legal al autorului excepţiei, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Aratã, în esenţã, cã obligaţia parcurgerii procedurii prealabile în cazul unui act administrativ nul absolut împiedicã accesul la instanţã al pãrţii vãtãmate, lezeazã dreptul sãu la apãrare şi dreptul de petiţionare, întrucât pânã la constatarea nulitãţii absolute de cãtre instanţã acel act continuã sã-şi producã efectele.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, susţinând în acest sens cã termenele şi condiţiile referitoare la exercitarea dreptului la acţiune în contencios administrativ, astfel cum sunt reglementate de textele de lege criticate, corespund întru totul prevederilor art. 52 din Constituţie, referitor la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 decembrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 5.827/2/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1), (3) şi (7) şi ale <>art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alex Society" - S.R.L. din comuna Popeşti-Leordeni într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã procedura prealabilã instituitã de <>art. 7 din Legea nr. 554/2004 este o procedurã inutilã, care, prin amânarea soluţionãrii cauzei peste limitele unui termen rezonabil, nu face decât sã îngrãdeascã flagrant accesul liber la justiţie, fãrã o raţiune economicã, socialã şi politicã, contrar prevederilor art. 21 din Constituţie. Stabilirea unor termene de prescripţie sau de decãdere prea scurte, de 6 luni sau 1 an, dupã caz, conduce, de asemenea, şi la încãlcarea art. 52 alin. (1) din Legea fundamentalã, fiind inacceptabil ca, în situaţia unui act administrativ prin care se atribuie un drept real imobiliar, dreptul la acţiune sã fie prescriptibil. Aratã cã dezideratul asigurãrii stabilitãţii circuitului civil nu apare ca o justificare a acestor restricţii, în condiţiile în care ritmul modificãrilor legislative împiedicã practic stabilitatea instituţionalã. În opinia sa, persoanele juridice de drept public sunt favorizate atât prin obligaţia parcurgerii procedurii prealabile de cãtre persoana vãtãmatã printr-un act administrativ, cât şi prin instituirea acestor termene nerezonabile, care permit emiterea unor "acte nule absolute, dar anulabile", ceea ce contravine principiului egalitãţii în faţa legii, statuat de art. 16 din Constituţie.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã prevederile art. 7 alin. (1), (3) şi (7) şi ale <>art. 11 din Legea nr. 554/2004 nu încalcã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, accesul liber la justiţie şi nici dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã. Dimpotrivã, textele criticate prevãd reguli speciale, stabilite de legea contenciosului administrativ în conformitate cu dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora condiţiile şi limitele exercitãrii dreptului la acţiune al persoanei vãtãmate într-un drept ori interes legitim de o autoritate publicã se stabilesc prin lege organicã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, prin care aceasta a constatat cã dispoziţiile art. 7 alin. (1), (3) şi (7) şi ale <>art. 11 din Legea nr. 554/2004 nu contravin prevederilor art. 16, 21 şi ale art. 52 alin. (1) din Constituţie.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Aratã, în esenţã, cã acestea nu aduc atingere principiului constituţional al egalitãţii în faţa legii, fiind aplicabile oricãrei persoane aflate în situaţiile menţionate în ipoteza normei juridice, neavând caracter discriminatoriu pe considerente arbitrare. Totodatã, textele criticate sunt în deplinã concordanţã cu prevederile art. 21 şi ale art. 51 alin. (1) din Constituţie, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, de exemplu, în Cauza Stubbings şi alţii împotriva Regatului Unit, 1996, cã instituirea unor termene pentru efectuarea diferitelor acte de procedurã, termenele de prescripţie şi cele de decãdere sau sancţiunile pentru nerespectarea acestora nu aduc atingere dreptului la un tribunal în substanţa sa. De altfel, în sensul constituţionalitãţii dispoziţiilor criticate, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin deciziile nr. 569/2006 şi nr. 638/2006.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1), (3) şi (7) şi ale <>art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Textele criticate prevãd urmãtoarele:
- Art. 7. - Procedura prealabilã: "(1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sã solicite autoritãţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egalã mãsurã organului ierarhic superior, dacã acesta existã.(...)
(3) Este îndreptãţitã sã introducã plângere prealabilã şi persoana vãtãmatã într-un drept al sãu sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoştinţã, pe orice cale, de existenţa acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevãzut la alin. (7).(...)
(7) Plângerea prealabilã în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, şi peste termenul prevãzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie.";
- Art. 11. - Termenul de introducere a acţiunii: "(1) Cererile prin care se solicitã anularea unui act administrativ individual sau recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
a) data primirii rãspunsului la plângerea prealabilã sau, dupã caz, data comunicãrii refuzului, considerat nejustificat, de soluţionare a cererii;
b) data expirãrii termenului legal de soluţionare a cererii, fãrã a depãşi termenul prevãzut la alin. (2);
c) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative.
(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusã şi peste termenul prevãzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.
(3) În cazul acţiunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, termenul curge de la data când s-a cunoscut existenţa actului nelegal, fiind aplicabile în mod corespunzãtor prevederile alin. (2).
(4) Ordonanţele sau dispoziţiile din ordonanţe care se considerã a fi neconstituţionale, precum şi actele administrative cu caracter normativ care se considerã a fi nelegale pot fi atacate oricând.
(5) Termenul prevãzut la alin. (1) este termen de prescripţie, iar termenul prevãzut la alin. (2) este termen de decãdere."
În motivarea excepţiei autorul invocã prevederile constituţionale ale art. 16, privind principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, precum şi prevederile tratatelor internaţionale la care România este parte - Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, fãrã a face însã referire la un text anume.
Analizând critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã aceasta vizeazã, în esenţã, procedura plângerii prealabile, instituitã de <>art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , precum şi stabilirea, prin art. 11 din lege, a unor termene pentru introducerea acţiunii în contencios administrativ. În opinia autorului excepţiei, procedura prealabilã este inutilã şi de naturã a tergiversa soluţionarea pricinii de cãtre instanţa judecãtoreascã, fiind îngrãdit astfel accesul liber la justiţie, iar termenele de prescripţie sau de decãdere, care sunt de 6 luni sau de un an, dupã caz, sunt prea scurte, nerezonabile, astfel încât aduc atingere dreptului persoanei vãtãmate de o autoritate publicã de a se adresa justiţiei pentru a cere anularea actului administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei.
Curtea constatã cã textele de lege criticate, raportate la aceleaşi prevederi constituţionale şi la aceleaşi critici, au mai fost analizate în jurisprudenţa sa. De exemplu, prin <>Decizia nr. 39 din 27 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , reţinând cã "Nicio dispoziţie constituţionalã nu interzice ca prin lege sã se instituie o procedurã administrativã prealabilã, fãrã caracter jurisdicţional, cum este de exemplu procedura recursului administrativ graţios sau a celui ierarhic." Prin <>Decizia nr. 220/2004 s-a arãtat, de asemenea, cã instituirea recursului prealabil sau graţios reprezintã o modalitate simplã, rapidã şi scutitã de taxa de timbru, prin care persoana vãtãmatã într-un drept al sãu de o autoritate publicã are posibilitatea de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului sãu legitim direct de la organul emitent. Se realizeazã astfel, pe de o parte, protecţia persoanei vãtãmate şi a administraţiei, iar pe de altã parte, degrevarea instanţelor judecãtoreşti de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluţionate pe cale administrativã, dându-se expresie principiului celeritãţii.
Cât priveşte problema termenelor reglementate de <>art. 11 din Legea nr. 554/2004 , înãuntrul cãrora persoana vãtãmatã trebuie sã exercite dreptul la acţiune în contencios administrativ, Curtea, prin <>Decizia nr. 123/2006 , a reţinut cã "stabilirea unor condiţionãri pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie o încãlcare a dreptului la accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil", iar "legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, ca şi modalitãţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalitãţile instituite de lege". În considerentele <>Deciziei nr. 534/2006 , Curtea a arãtat totodatã cã "textul de lege supus controlului de constituţionalitate [<>art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 ] nu conţine nicio dispoziţie prin care s-ar crea privilegii sau discriminãri. Alin. (1) al art. 11 prevede regula generalã potrivit cãreia termenul pentru introducerea cererii la instanţa de contencios administrativ este de 6 luni, iar alin. (2) stabileşte excepţia, în sensul cã pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusã şi peste acest termen, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului. Aceste reglementãri se aplicã deopotrivã tuturor persoanelor care se considerã vãtãmate prin actul administrativ şi vor sã-l atace".
Curtea constatã cã cele reţinute în jurisprudenţa menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în aceastã cauzã.
Curtea observã cã nu poate fi reţinutã nici critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea art. 52 alin. (1) din Legea fundamentalã, privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã. Potrivit alin. (2) al textului constituţional invocat, "condiţiile şi limitele exercitãrii acestui drept se stabilesc prin lege organicã". Or, dispoziţiile legale criticate cuprind reguli privind anumite condiţii şi termene în limitele cãrora persoana vãtãmatã în drepturile sale de o autoritate publicã îşi poate exercita dreptul la acţiune împotriva actelor administrative emise de aceasta, astfel cã nu existã contradicţie între art. 7 alin. (1), (3) şi (7) şi <>art. 11 din Legea nr. 554/2004 , pe de o parte, şi art. 52 alin. (1) din Constituţie, pe de altã parte.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1), (3) şi (7) şi ale <>art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alex Society" - S.R.L. din comuna Popeşti-Leordeni în Dosarul nr. 5.827/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 aprilie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
