Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 382 din 13 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 12 mai 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal, excepţie ridicatã de Sergiu Bleah în Dosarul nr. 15.741/197/2008 al Judecãtoriei Braşov - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 iunie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 15.741/197/2008, Judecãtoria Braşov - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 281 din Codul penal, excepţie ridicatã de Sergiu Bleah în dosarul de mai sus.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 73 alin. (1) referitoare la categoriile de legi adoptate de Parlament şi ale art. 115 alin. (1) referitoare la delegarea legislativã, deoarece, de vreme ce Constituţia distinge trei categorii de legi, respectiv constituţionale, organice şi ordinare, nu se înţelege ce înseamnã, în accepţiunea textului criticat, lege specialã. De asemenea, legea specialã invocatã de <>art. 281 din Codul penal nu poate fi, de exemplu, Legea nr. 51/1995 , pentru cã legea profesiei de avocat este o lege organicã şi nu una specialã. Judecãtoria Braşov - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 281 din Codul penal cu denumirea marginalã Exercitarea fãrã drept a unei profesii, care au urmãtorul conţinut: "Exercitarea fãrã drept a unei profesii sau a oricãrei alte activitãţi pentru care legea cere autorizaţie, ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacã legea specialã prevede ca sãvârşirea unor astfel de fapte se sancţioneazã potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la o lunã la 1 an sau cu amendã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 49 din 13 februarie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 16 mai 2001, Curtea Constituţionalã a respins ca nefondatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal, statuând cã atât în Codul penal anterior, cât şi în diferite legi speciale au fost prevãzute dispoziţii incriminatoare pentru nerespectarea normelor privitoare la exercitarea meseriilor sau altor ocupaţii. În vederea sistematizãrii legislaţiei, s-a creat o singurã incriminare-cadru la care sã se poatã face trimitere prin legi speciale, legi care au fost adoptate atât înainte de anul 1989, cât şi ulterior.
În prezent sunt în vigoare mai multe astfel de legi speciale care reglementeazã desfãşurarea unor profesii, meserii sau a altor activitãţi şi prevãd cã exercitarea nelegalã a acestora constituie infracţiune, potrivit art. 281 din Codul penal.
Incriminarea şi sancţionarea faptelor de exercitare fãrã drept a unor profesii sau activitãţi, pentru care se cere o anumitã pregãtire şi, în consecinţã, sunt supuse autorizãrii, exprimã necesitatea apãrãrii unor valori sociale de o importanţã deosebitã, inclusiv viaţa şi integritatea fizicã şi psihicã ale persoanei, precum şi interesele patrimoniale ale acesteia. Societatea nu poate îngãdui ca anumite profesiuni, precum aceea de medic, de farmacist sau de stomatolog, sã fie practicate de persoane fãrã calificare şi fãrã rãspunderea necesarã în caz de urmãri periculoase ori pãgubitoare. Nu pot fi, de exemplu, toleraţi electricieni instalatori care efectueazã lucrãri de instalaţii electrice fãrã sã aibã pregãtirea şi, mai ales, rãspunderea pe care o astfel de activitate o presupune. Faptul cã aceleaşi cerinţe, cu aceleaşi consecinţe juridice, au fost impuse şi profesiei de avocat este o opţiune a legiuitorului, determinatã, astfel cum s-a mai arãtat, de o anumitã oportunitate, care intrã în activitatea de legiferare a Parlamentului.
De altfel, în concepţia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţioneazã pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitatã de un corp profesional selectat şi funcţionând dupã reguli stabilite de lege. Asigurarea unei asistenţe juridice calificate este un deziderat al legii speciale, iar normele în baza cãrora funcţioneazã nu contravin principiilor constituţionale, cei care doresc sã practice aceastã profesie fiind datori sã respecte legea şi sã accepte regulile impuse de aceasta.
Profesia de avocat, ca de altfel şi alte profesii reglementate de norme speciale, se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu împotriva ei, astfel cã niciuna dintre prevederile constituţionale şi convenţionale invocate nu sunt nesocotite prin dispoziţiile de lege criticate.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal, excepţie ridicatã de Sergiu Bleah în Dosarul nr. 15741/197/2008 al Judecãtoriei Braşov - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
_____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
