Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 379 din 14 octombrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400^1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 7 noiembrie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400^1 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Al Athamnah Hussein în Dosarul nr. 1.147/2003 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, sustinand ca textul de lege criticat protejeaza interesele patrimoniale ale proprietarului, oferind în acelaşi timp suficiente garanţii pentru creditori de a-şi valorifica drepturile.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 martie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.147/2003, Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400^1 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Al Athamnah Hussein.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, asa cum reiese din încheierea instanţei de judecata prin care a fost sesizatã Curtea, se arata ca art. 400^1 din Codul de procedura civilã incalca prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât acorda posibilitatea contestatorilor de a solicita partajul bunurilor comune pe calea contestaţiei la executare şi atribuirea bunului cãtre un coproprietar, creditorul putând urmãri numai sulta stabilitã, ceea ce este, în opinia autorului exceptiei, aproape imposibil.
Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti apreciazã ca, în urma soluţionãrii partajului, creditorul pãstreazã posibilitatea fie de a urmãri întregul bun care a fãcut obiectul partajului, dacã acesta a fost atribuit debitorului, fie sulta la care a fost obligat coproprietarul nedebitor cãruia i-a fost atribuit bunul, fie preţul obţinut din vânzarea întregului imobil.
Sub acest aspect, principiul egalitãţii în drepturi este respectat atât în ceea ce îi priveşte pe coproprietarii nedebitori, cat şi pe creditorii aflaţi în posesia titlului executoriu. În sprijinul acestei idei sunt şi dispoziţiile art. 493 din Codul de procedura civilã, potrivit cãrora creditorii personali ai unui debitor coproprietar nu pot sa urmãreascã partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comuna şi trebuie sa ceara mai întâi imparteala acestora, scopul evident al unor asemenea dispoziţii legale constând în evitarea creãrii de prejudicii coproprietarilor nedebitori care ar putea fi lezati în drepturile lor asupra bunurilor. Instanta are în vedere şi prevederile art. 371^3 din Codul de procedura civilã, care consacra caracterul unipatrimonial al executãrii silite, potrivit cãruia pot face obiectul executãrii silite numai bunurile debitorului, în mãsura necesarã realizãrii creanţei creditorului.
În concluzie, instanta apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã ca, potrivit prevederilor art. 400^1 din Codul de procedura civilã, oricare dintre proprietari poate solicita instanţei de judecata încetarea stãrii de proprietate comuna în cadrul judecãrii contestaţiei la executare înaintate, conform art. 399 din Codul de procedura civilã, de cãtre cei interesaţi sau vãtãmaţi prin actul de executare. Instanta, având în vedere situaţia de drept şi de fapt, este singura abilitata sa decidã cu privire la admiterea unei asemenea cereri. Aceasta mãsura legalã, pe de o parte, asigura protejarea intereselor patrimoniale ale acelor proprietari care nu sunt parte în raportul juridic supus judecaţii, iar, pe de alta parte, permite creditorilor sa treacã la executarea silitã al carei obiect îl pot constitui doar bunurile debitorului.
Reglementarea dreptului partii interesate de a cere împãrţirea bunurilor proprietate comuna este în concordanta cu principiul constituţional al protecţiei proprietãţii private, atât în sensul respectãrii dreptului de dispoziţie, ca atribut al dreptului de proprietate al proprietarului bunului imobil, cat şi în sensul garantarii dreptului de creanta al creditorului asupra bunurilor debitorului, fãrã încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor.
Guvernul considera ca textul criticat nu aduce nici o atingere egalitãţii în drepturi a cetãţenilor ci, dimpotriva, reprezintã o expresie a aplicãrii principiului constituţional invocat, acest text fiind aplicabil tuturor cauzelor şi tuturor pãrţilor din aceste cauze, în egala mãsura.
Procedura de judecata a contestaţiei la executare se întemeiazã pe dispoziţiile art. 125 alin. (3) din Constituţie, care prevãd în mod expres ca reglementarea competentei şi a procedurii de judecata se face "prin lege".
În cazul exercitãrii contestaţiei la executare în condiţiile art. 400^1 din Codul de procedura civilã, aceasta cale de atac semnifica, de fapt, o cerere de împãrţire a bunurilor proprietate comuna, ceea ce da conţinut principiului consacrat de art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil, potrivit cãruia "Nimeni nu poate fi obligat a rãmâne în indiviziune".
Prin urmare, se apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400^1 din Codul de procedura civilã este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considera ca prin dispoziţiile art. 400^1 din Codul de procedura civilã nu se creeazã nici un privilegiu sau discriminare de natura a contraveni dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. În mod constant Curtea Constituţionalã a decis ca principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate şi nu este lezat atunci când legiuitorul stabileşte un tratament juridic diferit în situaţii diferite, condiţiile de exercitare a aceluiaşi drept putând fi diferite în raport cu situaţiile specifice în care se afla titularul acestuia.
Se apreciazã ca reglementarea posibilitatii persoanelor interesate, coproprietari sau proprietari devãlmaşi, de a solicita împãrţirea bunurilor comune este în deplina concordanta cu prevederile constituţionale, cu atât mai mult cu cat, potrivit dispoziţiilor art. 493 din Codul de procedura civilã, creditorii personali ai unui debitor coproprietar nu pot urmãri, nici pune în vânzare partea debitorului din imobilele aflate în proprietate comuna, ci trebuie sa ceara mai întâi împãrţirea bunurilor comune, deoarece nu se poate şti dacã imobilele urmãrite de creditor vor face parte din lotul debitorului. Astfel, scopul prevederilor legale criticate este evitarea producerii unor prejudicii în patrimoniul coproprietarilor nedebitori.
Se considera, prin urmare, ca prevederile art. 400^1 din Codul de procedura civilã sunt constituţionale.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 400^1 din Codul de procedura civilã, modificat prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Textul legal criticat are urmãtorul conţinut:
- Art. 400^1: "Împãrţirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotãrâtã, la cererea partii interesate, şi în cadrul judecãrii contestaţiei la executare."
Autorul exceptiei susţine ca dispoziţiile legale criticate incalca prevederile constituţionale ale:
- Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea retine ca în cadrul judecãrii contestaţiei la executare declarate impotriva executãrii silite sau impotriva oricãrui act de executare, instanta poate dispune împãrţirea bunurilor comune atunci când persoana interesatã o solicita. Aceasta posibilitate este în deplina concordanta cu dispoziţiile art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil, potrivit cãrora "Nimeni nu poate fi obligat a rãmâne în indiviziune", în aceasta situaţie devenind aplicabile dispoziţiile Codului de procedura civilã cuprinse în cartea VI "Proceduri speciale", cap. VII^1 privind "Procedura împãrţelii judiciare".
Textul de lege criticat asigura, pe de o parte, protejarea intereselor patrimoniale ale acelor coproprietari care nu sunt parte în raportul juridic supus judecaţii, iar, pe de alta parte, permite creditorilor sa treacã la executarea silitã al carei obiect îl pot constitui doar bunurile debitorului. Asa fiind, existenta proprietãţii comune impiedica temporar realizarea executãrii silite, numai dupã finalizarea procedurii de imparteala a bunurilor indivize executarea putând continua cu privire la bunurile ce aparţin exclusiv debitorului urmãrit.
Prin efectul partajului creditorul pãstreazã posibilitatea fie de a urmãri întregul bun care a fãcut obiectul partajului, dacã acesta a fost atribuit debitorului, fie sulta la care a fost obligat coproprietarul nedebitor cãruia i-a fost atribuit bunul, fie partea cuvenitã debitorului din preţul obţinut din vânzarea întregului imobil.
Asa fiind, Curtea retine ca reglementarea criticata are ca finalitate protejarea intereselor coproprietarilor nedebitori, puşi, în acest mod, la adapost de riscul de a fi obligaţi sa participe la achitarea unei datorii care nu le incumba, efectuand astfel o plata nedatorata.
Examinarea art. 400^1 din Codul de procedura civilã, în raport cu textul constituţional de referinta, nu evidenţiazã nici o contrarietate, întrucât debitorii-contestatori ai executãrii silite şi creditorii acestora nu se afla în situaţii juridice similare, de natura sa impunã şi sa justifice un tratament juridic identic, unica ipoteza în care deosebirile de regim juridic ar putea fi calificate ca fiind discriminatorii. Prin urmare, Curtea constata ca textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, pãrţile implicate în proces beneficiind de toate garanţiile procesuale pentru valorificarea drepturilor proprii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400^1 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Al Athamnah Hussein în Dosarul nr. 1.147/2003 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 14 octombrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
