Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
DECIZIE nr. 378 din 22 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 378 din 22 martie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 378 din 22 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 4 iulie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicatã de Ion Popescu în Dosarul nr. 1.407/109/2010 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã.
    La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei. Lipsesc pãrţile Universitatea din Piteşti şi Ministerul Finanţelor Publice, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza este în stare de judecatã.
    Preşedintele acordã cuvântul autorului excepţiei care solicitã admiterea acesteia, precizând cã textele de lege criticate îl discrimineazã în raport cu ceilalţi pensionari pentru care nu opereazã interdicţia cumulului pensiei cu salariul. De asemenea, aratã cã legea ar fi trebuit sã-i dea posibilitatea de a cumula pensia, pânã la nivelul salariului mediu brut pe economie, cu salariul.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. De asemenea, aratã cã instanţa de contencios constituţional nu poate modifica legea în sensul dorit de autorul excepţiei, aceasta nefiind una dintre competenţele acestei instanţe, potrivit Constituţiei.

                          CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 21 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.407/109/2010, Tribunalul Argeş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicatã de Ion Popescu.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate, care interzic cumulul pensiei cu salariul, atunci când cuantumul pensiei este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie, creeazã discriminãri pe temeiul averii între cetãţeni. De asemenea, se încalcã libertatea fundamentalã de a alege locul de muncã. Dreptul la pensie şi dreptul la muncã sunt ambele drepturi fundamentale, astfel cã nu se exclud şi, ca urmare, pot fi exercitate concomitent. În plus, dreptul la pensie reprezintã o creanţã asupra statului; or, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, acest tip de creanţe sunt garantate. De asemenea, pensia reprezintã un drept câştigat. În susţinerea excepţiei, mai aratã cã prin interzicerea cumulului pensiei cu salariul nu se realizeazã nicio reducere efectivã a cheltuielilor bugetare şi deci nu existã o justificare economicã. Astfel, aratã cã locul de muncã la care trebuie sã renunţe va trebui sã fie oricum ocupat de o altã persoanã. În sfârşit, considerã cã nu au fost respectate condiţiile constituţionale ale restrângerii dreptului la muncã.
    Tribunalul Argeş - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                          CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17-21 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, dispoziţii potrivit cãrora:
    - Art. 17: "(1) Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public, care realizeazã venituri salariale sau, dupã caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitãţi pe bazã de contract individual de muncã, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societãţilor naţionale, companiilor naţionale şi societãţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorialã, pot cumula pensia netã cu veniturile astfel realizate, dacã nivelul acesteia nu depãşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.
    (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:
    a) la data intrãrii în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;
    b) dupã data intrãrii în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.";
    - Art. 18: "(1) Pensionarii prevãzuţi la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfãşoarã activitãţi profesionale pe bazã de contract individual de muncã, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului capitol, sã îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plãţii pensiei pe durata exercitãrii activitãţii şi încetarea raporturilor de muncã, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacã nivelul pensiei nete aflate în platã depãşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.
    (2) Persoanele prevãzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de cumul, sã îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plãţii pensiei pe durata exercitãrii activitãţii şi încetarea raporturilor de muncã, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacã nivelul pensiei nete aflate în platã depãşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.";
    - Art. 19: "(1) În situaţia persoanelor care beneficiazã, prin cumul, de pensie/pensii stabilitã/stabilite atât în sistemul public cât şi/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea.
    (2) Dacã nivelul pensiilor nete cumulate se situeazã sub nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activitãţi pe bazã de contract individual de muncã, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie, potrivit legii, în cadrul entitãţilor prevãzute la art. 17 alin. (1).
    (3) În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, persoana are obligaţia de a-şi exprima opţiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului capitol, cu privire la menţinerea în platã a pensiei faţã de cuantumul cãreia, potrivit art. 17, este permis cumulul.
    (4) Prevederile alin. (3) se aplicã şi persoanelor prevãzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligaţia de a-şi exprima opţiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de imposibilitate a exercitãrii cumulului.";
    - Art. 20: "Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevãzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4) constituie cauzã de încetare de drept a raporturilor de muncã stabilite în baza contractului individual de muncã sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.";
    - Art. 21: "În cazul în care opţiunea este exprimatã în termenul prevãzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4), plata pensiei/pensiilor se suspendã începând cu luna urmãtoare celei în care a fost exprimatã opţiunea pentru continuarea activitãţii.".
    Autorul excepţiei considerã cã aceste prevederi de lege sunt contrare urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (3) referitor la Statul Român, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetãţeni, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) şi (2) care consacrã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 41 privind dreptul la muncã, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 47 referitor la dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurãri sociale, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi şi art. 73 alin. (3) lit. j) şi p) privind domeniul de reglementare al legilor organice. De asemenea, considerã cã sunt încãlcate şi dispoziţiile art. 11 prin raportare la dispoziţiile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ale Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice, ale Pactului internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale ale Tratatului privind Uniunea Europeanã, ale Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupãrii forţei de muncã şi exercitãrii profesiei, acte în care se consacrã dreptul la muncã, interzicerea discriminãrii şi egalitatea în drepturi, precum şi dreptul de proprietate.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã în jurisprudenţa sa a mai analizat textele de lege criticate prin prisma aceloraşi argumente ca şi cele invocate în prezenta cauzã. Astfel, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, a reţinut cã nicio dispoziţie constituţionalã nu împiedicã legiuitorul sã suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea mãsurã sã se aplice în mod egal pentru toţi cetãţenii, iar eventualele diferenţe de tratament sã aibã o raţiune licitã. De asemenea, cu privire la stabilirea nivelului pensiei nete pânã la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat, Curtea a constatat cã acesta respectã condiţiile de obiectivitate (este expres prevãzut de lege, previzibil şi determinabil) şi rezonabilitate (nivelul salariului mediu brut pe economie constituie o opţiune justã şi echilibratã) impuse de principiul nediscriminãrii. Totodatã, a conchis cã mãsura adoptatã este proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii şi mijloacele folosite în realizarea lui, şi este aplicatã în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
    În ceea ce priveşte critica vizând încãlcarea principiului neretroactivitãţii legii, Curtea reţine cã prevederile de lege criticate nu afecteazã însãşi existenţa dreptului la pensie dobândit potrivit legii, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, ci reglementeazã condiţiile exercitãrii acestui drept pentru viitor, într-un context social afectat de criza economicã, ce a impus adoptarea unor mãsuri cu caracter excepţional, care, prin eficienţa şi promptitudinea aplicãrii, sã conducã la reducerea efectelor sale şi sã creeze premisele relansãrii economiei naţionale.
    Referitor la criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 73 alin. (3) din Constituţie, Curtea constatã cã Legea nr. 329/2009 a fost adoptatã în temeiul art. 114 alin. (3) din Constituţie, în urma angajãrii rãspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţa comunã din 15 septembrie 2009, astfel cã susţinerile autorului excepţiei sunt neîntemeiate.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                  CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                     În numele legii
                        DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicatã de Ion Popescu în Dosarul nr. 1.407/109/2010 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 martie 2011.

                      PREŞEDINTELE
                 CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                    AUGUSTIN ZEGREAN

                   Magistrat-asistent,
                 Patricia Marilena Ionea

                      ------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016