Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 375 din 22 martie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 156 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 375 din 22 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 156 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 317 din 9 mai 2011
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Alexandrina Mihãilescu în Dosarul nr. 32/300/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.457D/2010.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 4.243D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ioana Dumitrescu şi Florentin Dumitrescu în Dosarul nr. 4.044/94/2009 al Judecãtoriei Buftea.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.457D/2010 şi nr. 4.243D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public considerã cã sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.
    Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 4.243D/2010 la Dosarul nr. 3.457D/2010, care a fost primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 18 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 32/300/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Alexandrina Mihãilescu.
    Prin Încheierea din 17 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.044/94/2009, Judecãtoria Buftea a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ioana Dumitrescu şi Florentin Dumitrescu.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia aratã cã textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 11, art. 21 alin. (3), art. 24, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece permite instanţei de judecatã sã limiteze dreptul la apãrare al pãrţii şi dreptul la un proces echitabil.
    Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Judecãtoria Buftea aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 156 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul conţinut: "(1) Instanţa va putea da un singur termen pentru lipsã de apãrare, temeinic motivatã.
    (2) Când instanţa refuzã amânarea judecãţii pentru acest motiv, va amâna, la cererea pãrţii, pronunţarea în vederea depunerii de concluzii scrise."
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii, autorii excepţiei invocã prevederile constituţionale ale art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 24 referitoare la dreptul la apãrare. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a pronunţat cu privire la dispoziţiile criticate prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale ca şi cele invocate în cauza de faţã. Astfel, prin Decizia nr. 298 din 11 martie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008, şi Decizia nr. 490 din 8 iunie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 6 iulie 2006, Curtea a reţinut cã dispoziţiile art. 156 din Codul de procedurã civilã nu constituie o restrângere a dreptului la apãrare, ci reprezintã o mãsurã de descurajare a exercitãrii cu rea-credinţã a drepturilor procesuale prin cereri de amânare a procesului în scopul tergiversãrii acestuia şi al împiedicãrii înfãptuirii justiţiei.
    De asemenea, Curtea a statuat cã facultatea instituitã pentru judecãtor de a nu acorda un termen pentru lipsã de apãrare (caz în care se va amâna pronunţarea, la cererea pãrţii, pentru depunerea de concluzii scrise) sau de a acorda un singur termen în acest scop implicã responsabilitatea acestuia în înfãptuirea actului de justiţie, iar pentru eventualele abuzuri sau greşeli de judecatã datorate încãlcãrii dreptului la apãrare, legea prevede remediile necesare.
    Pentru aceleaşi motive, Curtea a reţinut cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
    Cu privire la invocarea prevederilor art. 21 din Constituţie referitoare la accesul liber la justiţie, Curtea a constatat cã şi aceastã susţinere este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile procesuale criticate prevãd condiţiile în care se poate amâna judecarea cauzei pentru lipsã de apãrare, iar aceasta nu echivaleazã cu o restrângere a accesului la justiţie, partea interesatã având dreptul de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

                                În numele legii

                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Alexandrina Mihãilescu în Dosarul nr. 32/300/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã şi de Ioana Dumitrescu şi Florentin Dumitrescu în Dosarul nr. 4.044/94/2009 al Judecãtoriei Buftea.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 martie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                             Daniela Ramona Mariţiu

                                     ------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016