Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 371 din 28 septembrie 2004  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 371 din 28 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 949 din 18 octombrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Moise Cuzman în Dosarul nr. 10.609/2003 al Judecãtoriei Timişoara.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 175/2000 şi nr. 422/2003, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, susţinând cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
În acest sens, aratã cã instituirea diferenţiatã a plãţii taxelor judiciare de timbru, dupã cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevãzute de lege, nu constituie o discriminare sau o atingere adusã principiului constituţional al egalitãţii în drepturi.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 aprilie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 10.609/2003, Judecãtoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Excepţia a fost ridicatã de Moise Cuzman într-o cauzã civilã ce are ca obiect o acţiune în pretenţii în contradictoriu cu statul român.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 44 alin. (2) teza întâi şi alin. (4), deoarece "în speţa de faţã este vorba de o reparaţiune justificatã tocmai prin abuzul statului totalitar".
Judecãtoria Timişoara apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã. În acest sens, aratã cã "invocarea înfrângerii normelor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi protecţia dreptului de proprietate privatã, prin interzicerea naţionalizãrii pe baze discriminatorii", nu este relevantã pentru soluţionarea excepţiei, neavând incidenţã cu obiectul acesteia.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul, invocând jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale în materie, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã dispoziţiile legale criticate stabilesc taxele judiciare de timbru, diferenţiate dupã cum obiectul acţiunii sau cererii de sesizare a instanţei judecãtoreşti este sau nu evaluabil în bani. Criteriile de determinare a cuantumului acestor taxe reprezintã însã opţiunea legiuitorului, potrivit politicii legislative fiscale. De asemenea, apreciazã cã "reglementarea acestor taxe nu aduce nici o atingere principiului egalitãţii în drepturi, întrucât nu face nici o diferenţiere între contribuabili". Guvernul aratã cã "plata taxei judiciare de timbru constituie o îndatorire constituţionalã determinatã de lege, în aceleaşi condiţii, pentru cei care formuleazã acţiuni şi cereri adresate instanţelor judecãtoreşti". În final, observã cã autorul excepţiei, de fapt, îşi exprimã nemulţumirea faţã de dispoziţiile fostei Legi nr. 18/1968 privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit, prin care a fost lipsit de proprietatea unui autoturism.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale. În acest sens, aratã cã, "prin modul în care sunt reglementate taxele judiciare de timbru în <>Legea nr. 146/1997 , se creeazã premisele aplicãrii unui tratament nediferenţiat, pe baza unei discriminãri pe criteriul averii, iar în aceste condiţii taxa judiciarã de timbru apare ca fiind excesivã şi contrarã art. 4 alin. (2) din Constituţie". În ceea ce priveşte contrarietatea textelor de lege criticate faţã de prevederile art. 44 din Constituţie, republicatã, considerã cã "lipsa posibilitãţii materiale de platã, precum şi plata anticipatã a taxelor judiciare de timbru au drept efect restrângerea exerciţiului dreptului de proprietate".
Aceastã restrângere nu îndeplineşte însã condiţiile prevãzute de art. 53 din Constituţie, republicatã, iar prin modul discriminatoriu în care se aplicã aduce atingere înseşi existenţei dreptului în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei republicate, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Dispoziţiile legale criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 1: "Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecãtoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevãzute în prezenta lege, şi se taxeazã în mod diferenţiat, dupã cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevãzute de lege.";
- Art. 2: "(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecãtoreşti, se taxeazã astfel:



┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│a) pânã la valoarea de 378.000 lei - plafon valoric │
│pentru anul 2004 17.000 lei │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│b) între 378.001 lei şi 3.782.000 lei - plafon 17.000 lei + 10% │
│valoric pentru anul 2004 pentru ce depãşeşte│
│ 342.000 lei │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│c) între 3.782.001 lei şi 37.825.000 lei - plafon 325.000 lei + 8% │
│valoric pentru anul 2004 pentru ce depãşeşte│
│ 3.420.000 lei │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│d) între 37.825.001 lei şi 189.126.000 lei - plafon 2.787.000 lei + 6% │
│valoric pentru anul 2004 pentru ce depãşeşte│
│ 34.200.000 lei │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│e) între 189.126.001 lei şi 378.252.000 lei - plafon 10.995.000 lei + 4% │
│valoric pentru anul 2004 pentru ce depãşeşte│
│ 171.000.000 lei │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│f) între 378.252.001 lei şi 1.891.260.000 lei - plafon 17.835.000 lei + 2% │
│valoric pentru anul 2004 pentru ce depãşeşte│
│ 342.000.000 lei │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│g) peste 1.891.260.001 lei - plafon valoric 45.195.000 lei + 1% │
│valoric pentru anul 2004 pentru ce depãşeşte│
│ 1.710.000.000 lei │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


(2) În cazul contestaţiei la executarea silitã, taxa se calculeazã la valoarea bunurilor a cãror urmãrire se contestã sau la valoarea debitului urmãrit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmãrite. Taxa aferentã acestei contestaţii nu poate depãşi suma de 1.710.000 lei, indiferent de valoarea contestatã.
(3) Valoarea la care se calculeazã taxa de timbru este cea declaratã în acţiune sau în cerere. Dacã aceastã valoare este contestatã sau apreciatã de instanţã ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevãzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege."
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia apreciazã cã textele legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) şi celor ale art. 44 alin. (2) teza întâi şi alin. (4) din Constituţie, republicatã, prevederi care au urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 44 alin. (2) teza întâi şi alin. (4): "(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte mãsuri de trecere silitã în proprietate publicã a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altã naturã discriminatorie a titularilor."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 , care reglementeazã cuantumul taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecãtoreşti, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, raportat la prevederile constituţionale ale art. 16, Curtea a stabilit cã instituirea unor excepţii de la regula generalã a plãţii taxelor judiciare de timbru nu constituie o discriminare sau o atingere adusã principiului constituţional al egalitãţii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintã un drept, ci o obligaţie constituţionalã a cetãţenilor, în conformitate cu prevederile constituţionale, potrivit cãrora "Cetãţenii au obligaţia sã contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice". În acest sens este <>Decizia nr. 175 din 26 septembrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000, şi <>Decizia nr. 16 din 22 ianuarie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2002.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 422 din 13 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 19 decembrie 2003, Curtea a statuat cã stabilirea modalitãţii de platã a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel şi a cuantumului lor, este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativã fiscalã. Curtea a constatat cã instituirea diferenţiatã a plãţii taxelor judiciare de timbru, dupã cum obiectul acestora este sau nu este evaluabil în bani, cu excepţiile prevãzute de lege, nu constituie o discriminare sau o atingere adusã principiului constituţional al egalitãţii în drepturi.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În legãturã cu invocarea înfrângerii principiului constituţional prevãzut la art. 44, care consacrã dreptul de proprietate privatã, Curtea constatã cã aceste critici sunt nerelevante pentru soluţionarea excepţiei de faţã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi alin. (3) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Moise Cuzman în Dosarul nr. 10.609/2003 al Judecãtoriei Timişoara.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 septembrie 2004.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

---------


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016