Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 371 din 2 octombrie 2003  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni, republicata, cu modificarile ulterioare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 371 din 2 octombrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni, republicata, cu modificarile ulterioare

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 11 noiembrie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancarã pe acţiuni, republicatã, cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Valerian Stan în Dosarul nr. 3.611/CA/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã conflicte de munca şi litigii de munca.
La apelul nominal rãspund avocat Eugenia Crangariu pentru autorul exceptiei şi Ingrid Popa pentru Casa de Economii şi Consemnaţiuni - S.A.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia. Se arata ca termenul "autoritãţi publice" prevãzut de art. 47 alin. (1) din Constituţie şi de <>art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 se referã atât la autoritãţi publice, cat şi la instituţii publice. Or, CEC, astfel cum rezulta şi din statutul sau, este o instituţie publica şi nicidecum o societate bancarã oarecare. Dispoziţiile art. 31 din Constituţie au un caracter general care nu limiteazã sensul notiunii de informaţie, singurele limitãri fiind cele prevãzute de art. 49 din Constituţie. În consecinta, se considera ca prevederile criticate incalca dispoziţiile art. 41 şi 135 din Constituţie, fiind afectatã proprietatea privatã a cetãţenilor care se regaseste în banii acestora.
Reprezentantul Casei de Economii şi Consemnaţiuni - S.A. solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate. Se arata ca dispoziţiile <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 au fost adoptate având în vedere <>Legea bancarã nr. 58/1998 , cãreia trebuie sa i se supunã toate unitãţile bancare, inclusiv CEC.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, întrucât dispoziţiile <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 nu contravin textelor constituţionale invocate. Se arata ca, potrivit art. 1 din lege, CEC este o societate bancarã pe acţiuni care nu face parte din categoria instituţiilor publice.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 ianuarie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 3.611/CA/2002, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã conflicte de munca şi litigii de munca a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Valerian Stan.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca textul criticat incalca dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 31 alin. (1) şi (3), art. 41 alin. (1) şi (2), art. 49 şi ale art. 135 alin. (1)-(3) din Constituţie. În dezvoltarea motivelor exceptiei, se arata ca, potrivit textului criticat, "orice date în legatura cu operaţiunile efectuate de CEC, deci, practic, orice date privind activitatea CEC sunt confidenţiale, adicã secrete, sustrase accesului liber la informaţie". În acest fel, arata autorul exceptiei, "se atinge însãşi existenta dreptului de liber acces la informaţie, ceea ce este foarte grav, nu doar în raport cu împrejurarea ca se infrange o norma imperativa de prim rang din Constituţie, ci şi în raport cu unul din efectele majore în plan social ale acestei încãlcãri, ascunderea fata de opinia publica, din care fac parte şi deponentii, a însãşi situaţiei patrimoniale şi a modului de desfãşurare, în practica, a activitãţii uneia dintre instituţiile publice care opereazã cu banii unei mari mase de cetãţeni".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã conflicte de munca şi litigii de munca considera ca textul criticat nu este neconstitutional, întrucât <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 se referã la informaţii de ordin personal, care nu au caracter public. În acelaşi timp, Casa de Economii şi Consemnaţiuni nu este autoritate publica şi deci "nu este ţinuta de obligaţia prevãzutã de art. 31 alin. (2) din Constituţia României". Pe de alta parte, arata instanta, art. 41 şi 135 din Constituţie se referã la dreptul de proprietate şi la ocrotirea acestuia, neavând nici o legatura cu dreptul la informare al cetãţenilor.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se arata, în esenta, ca textul criticat are în vedere "instituirea unui regim de stricta confidenţialitate asupra unor date, fapte şi elemente ce ţin de funcţionarea CEC - societate bancarã pe acţiuni, cu caracter privat, care stabileşte cu clienţii sãi şi cu alţi parteneri de afaceri raporturi de drept privat, iar nu de drept public". În consecinta, considera Guvernul, "dispoziţiile art. 31 din Constituţie privind drepturile persoanelor de a avea acces neingradit la orice informaţie de interes public nu are nici o legatura cu activitatea CEC-ului". De asemenea, se considera ca "dispoziţiile <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicatã, nu limiteazã în nici un fel accesul la informaţii de interes public, pentru ca informaţiile avute în vedere sunt, prin excelenta, de interes privat".
Guvernul invoca în sprijinul opiniei sale şi jurisprudenta Curţii Constituţionale - Decizia nr. 268/2000 prin care s-a stabilit ca "dispoziţiile <>art. 35-37 din Legea bancarã nr. 58/1998 (cu conţinut similar prevederilor legale criticate în prezenta cauza) nu contravin dispoziţiilor art. 31 din Legea fundamentalã".
De altfel, mai susţine Guvernul, în subsidiar, "a stabili dacã informaţia la care se face referire în cuprinsul <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicatã, se circumscriu sau nu notiunii de «informaţie de interes public», la care orice persoana ar avea acces liber şi neingradit, în condiţiile <>Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, presupune interpretarea sistematica şi teleologica a dispoziţiilor din actele normative incidente în cauza, operaţiune juridicã ce excedeaza atribuţiilor Curţii Constituţionale".
În legatura cu susţinerea autorului exceptiei ca prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi (2), art. 49 şi ale art. 135 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Guvernul apreciazã ca aceste dispoziţii constituţionale nu sunt incidente în cauza.
Avocatul Poporului considera ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât instituie un "regim de stricta confidenţialitate asupra unor date, fapte şi elemente ce ţin de funcţionarea societãţilor comerciale bancare, instituţii care stabilesc cu clienţii lor şi cu alţi parteneri de afaceri raporturi de drept civil sau comercial, adicã raporturi de drept privat, iar nu de drept public". În consecinta, se arata în punctul de vedere prezentat, "dispoziţiile art. 31 din Constituţie, text care priveşte dreptul persoanelor de a avea acces neingradit la orice informaţie de interes public, nu au nici o legatura cu activitãţile bancare". Pe de alta parte, "societãţile bancare pe acţiuni (cum este şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni) nu sunt entitãţi care sa facã parte din categoria autoritãţilor publice". Se mai arata, în acest punct de vedere, ca "secretul operaţiunilor bancare reprezintã o condiţie esenţialã pentru funcţionarea instituţiilor din aceasta categorie". Pe de alta parte, Avocatul Poporului considera ca "pentru personalul bãncilor pãstrarea confidenţialitãţii datelor şi operaţiilor prevãzute de lege tine de secretul profesional şi de respectarea <>Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, iar încãlcarea unor asemenea îndatoriri poate atrage, alãturi de rãspunderea în raporturile de serviciu, chiar rãspunderea penalã".
Referitor la încãlcarea dispoziţiilor art. 49 din Constituţie, se menţioneazã ca aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicatã, este menit sa asigure substanta unei corecte exercitari a dreptului la viata intima, familialã şi privatã, instituit prin art. 26 din Legea fundamentalã.
Cu privire la invocarea infrangerii dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi ale art. 135 alin. (1)-(3) din Constituţie, se precizeazã ca textele respective nu au incidenta în cauza:
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţilor prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 6 din Legea nr. 66 din 3 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancarã pe acţiuni, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 26 ianuarie 1999, cu modificãrile ulterioare, text care are urmãtorul cuprins:
- Art. 6: "(1) Operaţiunile efectuate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni, numele depunatorilor şi al titularilor depunerilor, sumele depuse şi orice alte date în legatura cu operaţiunile efectuate pe numele acestora sunt confidenţiale.
(2) Date informative privind numele titularilor, depunatorilor, sumele depuse şi operaţiunile efectuate pe numele persoanelor fizice şi juridice se dau numai titularilor sau reprezentanţilor legali, iar în cauzele penale în care s-a pus în mişcare acţiunea penalã impotriva titularului, la cererea scrisã a procurorului sau instanţei judecãtoreşti.
(3) Mãsurile de indisponibilizare şi de executare a sumelor depuse se vor lua în condiţiile legii."
Textele constituţionale invocate în susţinerea exceptiei au urmãtorul cuprins:
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme şi sunt garantate.";
- Art. 31 alin. (1) şi (3): "(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrãdit.[...]
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie sa prejudicieze mãsurile de protecţie a tinerilor sau siguranta nationala.";
- Art. 41 alin. (1) şi (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.
(2) Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";
- Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãţii.";
- Art. 135 alin. (1)-(3): "(1) Statul ocroteşte proprietatea.
(2) Proprietatea este publica sau privatã.
(3) Proprietatea publica aparţine statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale."
Critica de neconstituţionalitate se bazeazã, în esenta, pe susţinerea ca textul <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicatã, atinge însãşi existenta dreptului de liber acces la informaţie.
Analizând textul de lege supus controlului de constitutionalitate, Curtea retine ca acesta nu incalca dispoziţiile art. 31 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
Dispoziţiile art. 31 alin. (1) din Constituţie, în mod repetat invocate de autorul exceptiei, se referã la dreptul la informaţia de interes public, iar alin. (2) al aceluiaşi articol (deşi neinvocat de autorul exceptiei) este edificator, referindu-se la obligaţia autoritãţilor publice de a asigura informarea corecta a cetãţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. De aici rezulta ca acest drept nu implica şi accesul la informarea cu caracter confidenţial, nici obligaţia altor persoane juridice de a da asemenea informaţii.
Or, textul criticat vizeazã nu o autoritate publica, ci Casa de Economii şi Consemnaţiuni, care, potrivit <>art. 1 din Legea nr. 66/1996 , republicatã, este "persoana juridicã romana de drept privat", reorganizata "în societate bancarã pe acţiuni, cu acţionar unic statul roman". De asemenea, potrivit art. 5 din lege, în activitatea sa, Casa de Economii şi Consemnaţiuni "se supune reglementãrilor cuprinse în legea bancarã, precum şi celor emise de Banca Nationala a României în aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de plati, de asigurare a prudentei bancare şi este subiect al supravegherii prudentiale a Bãncii Naţionale a României".
În aceste condiţii, este normal ca şi Casei de Economii şi Consemnaţiuni sa i se aplice regula confidenţialitãţii, prevãzutã în textul criticat pentru neconstituţionalitate, comuna bãncilor. În legatura cu aceasta, Curtea Constituţionalã, prin Decizia nr. 268 din 19 decembrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 23 februarie 2001, a stabilit ca dispoziţiile <>art. 35-37 din Legea bancarã nr. 58/1998 , care au un conţinut asemãnãtor cu cel al <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicatã, sunt constituţionale.
Referitor la faptul ca informaţiile prevãzute în textul criticat nu constituie informaţii publice, Curtea retine ca <>Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public defineste ca atare numai acea informaţie "care priveşte activitãţile sau rezulta din activitãţile unei autoritãţi publice sau instituţii publice", iar prin autoritate sau instituţie publica se înţelege "orice autoritate sau instituţie publica, precum şi orice regie autonomã care utilizeazã resurse financiare publice" (art. 2 din lege).
În ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 135 alin. (1)-(3) care se referã la protecţia proprietãţii private şi la proprietate, Curtea constata ca acestea nu sunt incidente în cauza, întrucât textul criticat prin care se asigura confidenţialitatea informaţiilor privind numele depunatorilor, sumele depuse şi operaţiunile efectuate nu are legatura cu dreptul de proprietate privatã sau proprietatea publica, în condiţiile în care nu opereazã nici un transfer de proprietate.
De asemenea, Curtea retine ca în cauza nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, care se referã la principiul statului de drept, întrucât acesta semnifica, în esenta, "domnia legii", or, reglementarea criticata este cuprinsã într-un act emis de organul legiuitor, conform Constituţiei.
În sfârşit, Curtea retine ca nu sunt incidente în cauza nici dispoziţiile art. 49 din Constituţie privind restrangerea exerciţiului unor drepturi, în condiţiile în care, asa cum s-a arãtat, nu se pune problema restrângerii dreptului la informaţia publica, informaţiile prevãzute de <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 , republicatã, fiind informaţii cu caracter privat, asa cum rezulta din intreaga economie a acestui act normativ.

Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancarã pe acţiuni, republicatã, cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Valerian Stan în Dosarul nr. 3.611/CA/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã conflicte de munca şi litigii de munca.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 2 octombrie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016