Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Mihai Constantinescu - preşedinte
Antonie Iorgovan - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent.
Pe rol soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a Precizãrilor nr. 110106/1993 ale Ministerului Finanţelor, invocatã de reclamanta Regia Autonomã de Electricitate "Renel", în dosarul nr. 224/1993 al Tribunalului Municipiului Bucureşti, Secţia de contencios administrativ.
Preşedintele declara şedinţa deschisã şi dispune sa se facã apelul şi în dosarul nr. 29 C/1993, având drept obiect soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a aceloraşi precizãri, invocatã de reclamanta Uniunea Sindicatului Independent din Banca Comercialã Romana - S.A., în dosarul nr. 251/1993 al Tribunalului Municipiului Bucureşti, Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal fãcut de cãtre magistratul-asistent au rãspuns, în dosarul nr. 26 C/1993, domnul consilier juridic Miron Niculescu pentru Regia Autonomã de Electricitate "Renel" şi doamna consilier Melania Craciun pentru Ministerul Finanţelor, iar în dosarul nr. 29 C/1993, domnul consilier juridic Panait Teodor, din partea Ministerului Finanţelor, lipsa fiind reprezentantul Uniunii Sindicatului Independent din Banca Comercialã Romana - S.A., care a depus însã concluzii scrise.
Procedura este completa.
Preşedintele completului de judecata, ţinând seama de propunerea facuta în raportul întocmit de judecãtorul-raportor, pune în discuţia pãrţilor conexarea celor doua dosare.
Pãrţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
Având în vedere ca în ambele dosare se invoca neconstituţionalitatea Precizãrilor nr. 110106/1993 ale Ministerului Finanţelor, dispune conexarea dosarului nr. 29 C/1993 la dosarul nr. 26 C/1993.
Fata de declaraţia pãrţilor ca nu cunosc raportul întocmit în cauza, preşedintele completului da cuvântul domnului judecãtor Antonie Iorgovan pentru prezentarea lui.
Judecãtorul-raportor arata ca în cele doua cauze se pune problema relatiei dintre contenciosul administrativ şi contenciosul constituţional, implicit a raportului dintre legalitate şi constitutionalitate în cazul unui act administrativ normativ. Constituţia României instituie o ierarhizare a normelor juridice dupã forta acestora de a produce efecte juridice care, la rândul ei, este data de poziţia autoritãţii de la care emana norma, respectiv de conţinutul reglementãrii ori al regulilor de adoptare. În dreptul public modern sunt unanim recunoscute principiul supremaţiei Constituţiei şi, respectiv, al supremaţiei legii, iar pentru garantarea lor funcţioneazã, în primul caz, controlul constituţionalitãţii legilor, iar în cel de-al doilea caz, instituţia contenciosului administrativ. În cazul actului administrativ nu apare o problema specialã de neconstituţionalitate deoarece el nu se emite, de regula, în aplicarea Constituţiei, ci în aplicarea legii care, la rândul ei, are la baza Constituţia.
Dacã un act administrativ este contrar Constituţiei, astfel cum se pretinde prin excepţiile de fata, aceasta reprezintã o forma agravatã de ilegalitate, partea lezata având deschisã calea acţiunii în contenciosul administrativ, potrivit art. 21 şi <>art. 48 din Constituţie şi Legii nr. 29/1990 .
Nemaifiind alte probleme prealabile, preşedintele completului da cuvântul pãrţilor.
Domnul consilier juridic Miron Niculescu susţine ca, prin Precizãrile nr. 110106/1993 , Ministerul Finanţelor a instituit un nou impozit, respectiv pe ajutoarele acordate salariaţilor, mãsura ce contravine art. 138 alin. (1) din Constituţie care prevede ca impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege şi, în consecinta, solicita admiterea exceptiei.
Doamna consilier Melania Craciun, reprezentanta Ministerului Finanţelor, solicita respingerea exceptiei, sustinand ca, potrivit <>art. 2 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã asigura numai controlul constituţionalitãţii legilor, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului, astfel încât precizãrile supuse controlului, nefacand parte din categoria acestor acte normative, controlul lor nu intra în competenta Curţii.
Domnul consilier juridic Panait Teodor, din partea Ministerului Finanţelor, se raliaza concluziilor puse de doamna consilier Melania Craciun şi solicita, de asemenea, respingerea exceptiei, în cauza nefiind îndeplinite condiţiile prevãzute de art. 2 alin. (1) coroborat cu <>art. 13 lit. A) lit. b) şi c) din Legea nr. 47/1992 .
Reprezentantul Ministerului Public, domnul procuror Raul Petrescu, pune concluzii de respingere a exceptiei, întrucât constatarea ilegalitatii unui act administrativ, individual sau normativ, chiar dacã rezulta şi din încãlcarea unei prevederi constituţionale, este de competenta instanţelor judecãtoreşti.
În notele scrise depuse, Uniunea Sindicatului Independent din Banca Comercialã Romana - S.A. solicita admiterea exceptiei cu motivarea ca precizãrile emise incalca prevederile art. 51 şi 138 alin. (1) din Constituţie, întrucât legea, ca act normativ ce emana de la unica autoritate legiuitoare - Parlamentul României -, nu poate fi modificatã, limitatã sau abrogatã decât printr-un act cu aceeaşi putere normativa, adoptat de Parlament.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
Luând act de excepţiile invocate, de susţinerile pãrţilor, de opinia instanţei de judecata, de punctul de vedere al Guvernului şi de raportul judecãtorului-raportor, având în vedere Precizãrile nr. 110106/1993 ale Ministerului Finanţelor, precum şi dispoziţiile <>art. 144 lit. c) din Constituţie şi prevederile Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Precizãrile nr. 110106/1993 ale Ministerului Finanţelor s-au emis în aplicarea <>art. 5 lit. c) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salariu.
Regia Autonomã de Electricitate "Renel" şi Uniunea Sindicatului Independent din Banca Comercialã Romana - S.A. au atacat în fata instanţei de contencios administrativ a municipiului Bucureşti legalitatea acestor precizãri, solicitând sa fie anulate ca neconstituţionale, întrucât ar institui un impozit neprevãzut de lege, ceea ce este contrar art. 134 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãruia impozitele se stabilesc numai prin lege.
Secţia de contencios administrativ a Tribunalului Municipiului Bucureşti, prin încheierile din 6 aprilie şi 22 aprilie 1993, a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea exceptiei. În Încheierea din 6 aprilie 1993, instanta şi-a exprimat opinia în sensul admiterii exceptiei.
Potrivit <>art. 24 din Legea nr. 93/1992 , s-au cerut punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor, Senatului şi Guvernului.
În punctul de vedere al Guvernului se arata ca excepţia nu este de competenta Curţii Constituţionale întrucât nu priveşte constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe, ci a unui act a cãrui cenzura, sub aspectul legalitalii, este de competenta exclusiva a instanţelor judecãtoreşti.
Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctul lor de vedere.
Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţionalã se pronunţa exclusiv asupra excepţiilor de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor.
Prin lege se înţelege numai un act adoptat de Parlament. Conceptia Constituţiei referitoare la controlul constituţionalitãţii legii are în vedere acest concept, rezultând din imbinarea criteriului formal cu cel material, întrucât conţinutul legii este determinat de importanta acordatã de legiuitor aspectelor reglementate. Pe cale de consecinta, nu poate fi reţinutã teza reclamanţilor potrivit cãreia, prin precizãrile respective, s-ar fi introdus un impozit nou şi, întrucât stabilirea de impozite se face numai prin lege, Curtea ar fi competenta sa se pronunţe asupra constituţionalitãţii lui.
Potrivit Constituţiei, ceea ce nu intra în sfera de competenta a Curţii Constituţionale, chiar dacã priveşte conformitatea cu dispoziţiile Constituţiei, intra în sfera contenciosului administrativ, în sensul de litigiu de competenta instanţelor judecãtoreşti. Constituţia nu reglementeazã un sistem special şi specializat de instanţe de contencios administrativ, ci da aceasta competenta instanţelor judecãtoreşti în genere, potrivit <>art. 125. Faptul ca prin Legea nr. 29/1990 s-au înfiinţat secţii speciale de contencios administrativ nu constituie un temei pentru o jurisdicţie paralela de contencios administrativ. Acestea, alãturi de celelalte secţii ale instanţelor judecãtoreşti - civile, penale etc. -, alcãtuiesc sistemul instanţelor judecãtoreşti în fruntea cãrora se afla Curtea Suprema de Justiţie.
De aceea, actele normative şi individuale ale Guvernului, ministerelor şi celorlalte autoritãţi ale administraţiei publice, centrale sau, dupã caz, locale, indiferent de materia la care se referã, sunt controlate, sub aspectul legalitãţii, de instanţele de contencios administrativ. Aceasta concluzie se impune şi atunci când ilegalitatea actului administrativ priveşte nerespectarea a insesi legii fundamentale, fiind emis prin exces de putere, adicã cu depãşirea limitelor şi condiţiilor de exercitare a competentei organului emitent.
Având în vedere cele arãtate, rezulta ca legalitatea precizãrilor ce fac obiectul exceptiei de neconstituţionalitate invocate este de competenta Sectiei de contencios administrativ a Tribunalului Municipiului Bucureşti. În fond, neconstituţionalitatea unui act administrativ nu reprezintã altceva decât o forma agravatã de ilegalitate.
În consecinta, ţinând seama de prevederile art. 144 lit. c) şi art. 125 din Constituţie, precum şi de dispoziţiile art. 13 lit. A) lit. c) şi <>art. 25 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate invocatã de Regia Autonomã de Electricitate "Renel" şi de Uniunea Sindicatului Independent din Banca Comercialã Romana - S.A. şi constata ca stabilirea legalitãţii Precizãrilor nr. 110106/1993 ale Ministerului Finanţelor este de competenta instanţei de contencios administrativ.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa publica din 6 iulie 1993.
PREŞEDINTE,
dr. Mihai Constantinescu
Magistrat-asistent,
Constantin Burada
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
