Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 37 din 19 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 55 si ale art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 186 din 27 februarie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 55 şi ale <>art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, excepţie ridicatã, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie în Dosarul nr. 14.526/RG/2005.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de cãtre Societatea Comercialã "Commer" - S.A. din Cluj-Napoca prin care solicitã amânarea cauzei pentru pregãtirea apãrãrii.
Curtea, având în vedere cã cererea de amânare nu este temeinic motivatã, în baza art. 156 alin. (1) din Codul de procedurã civilã, respinge aceastã cerere şi constatã cauza în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 septembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 14.526/RG/2005, Curtea de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55, <>art. 110 şi urmãtoarele din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã. Excepţia a fost ridicatã de instanţa de judecatã, din oficiu, într-un litigiu de muncã dintre reclamanta Doina Cleopatra Kirr şi Societatea Comercialã "Commer" - S.A.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecatã aratã cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 124 şi 125 din Constituţie, privind înfãptuirea justiţiei şi statutul judecãtorilor, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul oricãrei persoane de a fi judecatã de un tribunal independent şi imparţial. Potrivit prevederilor constituţionale invocate, justiţia se înfãptuieşte de judecãtori imparţiali şi independenţi, iar asistenţii judiciari nu îndeplinesc aceste calitãţi, ei nefiind judecãtori, în sensul stabilit prin Constituţie şi prin <>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât, potrivit art. 126 alin. (5) din Constituţie, pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii - cum este cazul instanţelor care soluţioneazã conflicte de muncã - cu participarea unor persoane din afara magistraturii. Prezenţa asistenţilor judiciari în completele de judecatã care soluţioneazã conflicte de muncã nu contravine principiilor imparţialitãţii şi independenţei judecãtorilor, deoarece ei nu sunt judecãtori şi nu spun dreptul, iar participarea lor la deliberãri are un caracter consultativ.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia este neîntemeiatã, întrucât, pe de-o parte, soluţionarea cauzelor deduse judecãţii este hotãrâtã de judecãtori, iar asistenţii judiciari nu au decât un rol consultativ, iar, pe de altã parte, prevederile legale criticate se înscriu în competenţa legiuitorului de a reglementa procedura de judecatã şi competenţa instanţelor judecãtoreşti, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Având în vedere cã dispoziţiile <>art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 formeazã TITLUL V - "Asistenţii judiciari" şi reglementeazã statutul asistenţilor judiciari, stabilind drepturile, obligaţiile şi rãspunderea acestora, Curtea constatã cã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55 şi ale <>art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 55: "(1) Completul pentru soluţionarea în primã instanţã a cauzelor privind conflictele de muncã şi asigurãri sociale se constituie din 2 judecãtori şi 2 asistenţi judiciari.
(2) Asistenţii judiciari participã la deliberãri cu vot consultativ şi semneazã hotãrârile pronunţate. Opinia acestora se consemneazã în hotãrâre, iar opinia separatã se motiveazã.
(3) În cazul în care judecãtorii care intrã în compunerea completului de judecatã nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunţa, procesul se judecã din nou în complet de divergenţã, prevederile art. 54 alin. (3) şi (4) fiind aplicabile.";
- Art. 110: "Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadã de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) au cetãţenia românã, domiciliul în România şi capacitate deplinã de exerciţiu;
b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregãtire teoreticã corespunzãtoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucurã de o bunã reputaţie;
d) cunosc limba românã;
e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.";
- Art. 111: (1) Asistenţii judiciari se bucurã de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilitãţile judecãtorilor şi procurorilor se aplicã şi asistenţilor judiciari.
(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnã, asistenţã medicalã gratuitã şi gratuitatea transportului, prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori, se aplicã şi asistenţilor judiciari.
(4) Asistenţii judiciari depun jurãmântul în condiţiile prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori.
(5) Numãrul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.";
- Art. 112: "Asistenţii judiciari exercitã atribuţiile prevãzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevãzute în Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti.";
- Art. 113: "(1) Asistenţilor judiciari li se aplicã dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplicã de cãtre ministrul justiţiei.
(3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia cãreia funcţioneazã cel sancţionat. Hotãrârea curţii de apel este definitivã.
(4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numãrului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.
(5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunicã Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.";
- Art. 114: "Prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de cãtre Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de cãtre ministrul justiţiei;
b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.";
- Art. 115: "Magistraţii consultanţi în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continuã activitatea în cadrul tribunalelor de muncã şi asigurãri sociale sau, dupã caz, al secţiilor sau completelor specializate."
Instanţa de judecatã considerã cã dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor constituţionale ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei şi ale art. 125 privind statutul judecãtorilor, precum şi celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile criticate din <>Legea nr. 304/2004 (dispoziţii care, înainte de republicarea legii, erau cuprinse în art. 58) au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea statuând, prin <>Decizia nr. 494/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 18 ianuarie 2005, cã acestea nu contravin principiilor independenţei judecãtorilor şi imparţialitãţii justiţiei, întrucât asistenţii judiciari nu au decât un rol consultativ, util judecãţii în vederea stabilirii adevãrului cu privire la drepturile subiective ale pãrţilor în litigiu, soluţionarea cauzelor deduse judecãţii fiind hotãrâtã de judecãtori.
Neintervenind elemente noi de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia acestei decizii sunt valabile şi în prezenta cauzã.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Curtea reţine cã în Cauza Ettl şi alţii contra Austriei, 1987, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã participarea unor persoane specializate în diverse domenii de activitate, alãturi de magistraţii de profesie, la soluţionarea unor categorii de litigii, nu contravine principiului independenţei şi imparţialitãţii instanţei, prevãzut de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. De asemenea, în Hotãrârea din 23 aprilie 1987, s-a reţinut cã statele membre ale Consiliului Europei oferã multiple exemple de complete de judecatã la care participã, pe lângã magistraţi, şi persoane specializate în anumite domenii, persoane ale cãror cunoştinţe sunt necesare pentru soluţionarea acelor litigii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 şi ale <>art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, excepţie ridicatã, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie în Dosarul nr. 14.526/RG/2005.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 ianuarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
