Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 37 din 14 decembrie 2009 privind recursul in interesul legii, privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 217 din 7 aprilie 2010
DECIZIE nr. 37 din 14 decembrie 2009
privind recursul în interesul legii, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii
EMITENT: ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - SECŢIILE UNITE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 217 din 7 aprilie 2010
Dosar nr. 23/2009
Sub preşedinţia doamnei judecãtor Lidia Bãrbulescu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor <>art. 47 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, raportat la art. 13 din acelaşi act normativ, cu referire la posibilitatea acordãrii indemnizaţiei de dispozitiv lunare în cuantum de 25% din salariul de bazã tuturor funcţionarilor publici şi personalului contractual care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul administraţiei publice locale.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 67 de judecãtori din 103 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procuror Antoaneta Florea - procuror şef al Biroului de reprezentare din cadrul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili cã indemnizaţia de dispozitiv lunarã în cuantum de 25% din salariul de bazã, prevãzutã de <>art. 13 din Legea nr. 138/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se acordã funcţionarilor publici şi personalului contractual care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi în instituţiile publice din subordinea acestuia, precum şi personalului care îşi desfãşoarã activitatea în serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale şi a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial şi înainte de transfer sau detaşare din cadrul fostului Minister de Interne.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor de judecatã s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor <>art. 47 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, raportat la art. 13 din acelaşi act normativ, cu referire la posibilitatea acordãrii indemnizaţiei de dispozitiv lunare în cuantum de 25% din salariul de bazã tuturor funcţionarilor publici şi personalului contractual care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul administraţiei publice locale.
Astfel, unele instanţe au admis acţiunile formulate de funcţionarii publici şi personalul contractual care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul administraţiei publice locale şi au obligat primãriile şi consiliile locale la alocarea, calcularea şi plata cãtre reclamanţi a drepturilor bãneşti reprezentând indemnizaţia de dispozitiv lunarã în cuantum de 25% din salariul de bazã.
În motivarea acestei soluţii s-a reţinut cã sunt incidente dispoziţiile <>art. 13 din Legea nr. 138/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, potrivit cãrora cadrele militare în activitate, militarii angajaţi pe bazã de contract şi salariaţii civili beneficiazã de o indemnizaţie de dispozitiv lunarã de 25% din solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandã şi gradaţii, respectiv din salariul de bazã.
S-a reţinut, de asemenea, cã ulterior apariţiei <>Legii nr. 138/1999 , Ministerul de Interne şi Ministerul Administraţiei Publice s-au reorganizat prin comasare, formând Ministerul Administraţiei şi Internelor şi, prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 496/2003 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului de interne nr. 275/2002 privind aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul de Interne, s-a dispus cã indemnizaţia de dispozitiv se acordã şi personalului civil care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul administraţiei publice, fãrã a distinge între administraţia publicã centralã şi cea localã.
Totodatã, în ordinul menţionat a fost definitã sintagma "personal civil", conţinutã de <>art. 47 din Legea nr. 138/1999 ca reprezentând funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Administraţiei şi Internelor, prevãzându-se cã acest personal beneficiazã de drepturile stabilite prin <>Legea nr. 138/1999 , cu excepţia celui din domeniul administraţiei publice, care beneficiazã doar de dreptul prevãzut la art. 13 din aceeaşi lege, precum şi de drepturile prevãzute în reglementãrile în vigoare aplicabile salariaţilor omologi din sectorul bugetar.
Alte instanţe, dimpotrivã, au respins acţiunile având ca obiect plata indemnizaţiei de dispozitiv reglementatã de <>art. 13 din Legea nr. 138/1999 , formulate de funcţionarii publici şi personalul contractual care îşi desfãşoarã activitatea în administraţia publicã localã.
În motivare s-a arãtat cã <>Legea nr. 138/1999 , astfel cum rezultã din însuşi titlul ei, stabileşte modalitatea de salarizare şi acordare a altor drepturi numai pentru personalul militar din instituţiile publice de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii.
Astfel, potrivit prevederilor art. 47 din legea menţionatã, numai personalul civil din ministerele şi instituţiile centrale enumerate în art. 1 beneficiazã de unele drepturi prevãzute de acest act normativ, iar conform art. 49, personalul civil care desfãşoarã activitãţi în condiţii similare cu cele ale cadrelor militare beneficiazã de primele, sporurile şi indemnizaţiile acordate acestora.
S-a arãtat, de asemenea, cã prevederile din <>Legea nr. 138/1999 şi din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 496/2003 referitoare la indemnizaţia de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bazã nu sunt aplicabile şi altor categorii de funcţionari publici şi personal angajat pe bazã de contract care îşi desfãşoarã activitatea în administraţia publicã localã, Ministerul Administraţiei şi Internelor neavând nicio atribuţie în privinţa salarizãrii acestor categorii profesionale, întrucât administraţia publicã localã nu face parte din structurile acestui minister.
S-a apreciat, prin recursul în interesul legii, cã aceste din urmã instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
În legãturã cu aceastã problemã de drept, în privinţa cãreia s-a constatat cã instanţele nu au un punct de vedere unitar, se reţin urmãtoarele:
În conformitate cu <>art. 1 din Legea nr. 138/1999 "dispoziţiile prezentei legi se aplicã personalului militar şi civil din cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pazã, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei".
<>Art. 13 din Legea nr. 138/1999 prevede: "cadrele militare în activitate, militarii angajaţi pe bazã de contract şi salariaţii civili beneficiazã de o indemnizaţie de dispozitiv lunarã de 25% din solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandã şi gradaţii, respectiv din salariul de bazã."
Prin prevederile art. 47 din aceeaşi lege se aratã cã "personalul civil din ministerele şi instituţiile centrale prevãzute la art. 1 beneficiazã de drepturile salariale reglementate în legislaţia aplicabilã în sectorul bugetar şi de unele drepturi salariale prevãzute de prezenta lege", iar art. 49 stipuleazã cã "personalul civil din ministerele şi instituţiile centrale prevãzute la art. 47, care desfãşoarã activitãţi în condiţii similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiazã de primele, sporurile şi indemnizaţiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate".
Dispoziţiile legale sus-menţionate conţin o enumerare limitativã şi sunt aplicabile personalului militar şi civil din instituţiile menţionate la art. 1 din lege, astfel cã nu existã niciun temei pentru ca drepturile salariale suplimentare constând în indemnizaţia de dispozitiv lunarã de 25% din salariul de bazã sã poatã fi recunoscute şi acordate tuturor funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publicã localã.
Aceste dispoziţii legale nu au devenit aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publicã localã nici dupã ce Ministerului Administraţiei şi Internelor i-au fost stabilite unele atribuţii în domeniul administraţiei publice cãci stabilirea respectivelor atribuţii nu semnificã includerea administraţiei publice locale în structurile acestui minister, pentru a se putea considera cã Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 496/2003 ar fi privit şi aceste categorii profesionale.
Prin acte normative succesive, ca urmare a unor reorganizãri, denumirea Ministerului de Interne a fost schimbatã de mai multe ori în decursul timpului, ocazie cu care s-a dispus şi asupra atribuţiilor acestui minister, precum şi cu privire la instituţii publice şi structuri ce urmau sã îşi desfãşoare activitatea în subordinea sa şi, desigur, cu privire la situaţia personalului sãu şi al acelor instituţii.
Astfel, conform prevederilor <>art. 14 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor (în prezent abrogatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 15/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare), acestui minister rezultat prin unificarea fostului Minister de Interne cu fostul Minister al Administraţiei i s-au stabilit atribuţii atât în domeniul administraţiei publice, cât şi în cel al ordinii şi siguranţei publice, iar potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi (3) din acelaşi act normativ, personalul Ministerului de Interne şi cel al Ministerului Administraţiei a fost transferat în interesul serviciului şi numit pe funcţii la Ministerul Administraţiei şi Internelor, în condiţiile legii, beneficiind de drepturile dobândite anterior, conform legislaţiei, precum şi, în limita bugetului aprobat, de indemnizaţii şi sporuri specifice instituţiilor din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã.
Cu aceastã ocazie, personalul din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã, Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor şi Direcţiei Generale de Paşapoarte, care a activat anterior în domeniul ordinii şi siguranţei publice din fostul Minister de Interne, a fost transferat în domeniul administraţiei publice centrale din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit dispoziţiilor <>art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 63/2003 .
Ulterior, conform prevederilor <>art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor mãsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, aprobatã prin <>Legea nr. 98/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a fost înfiinţat Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în subordinea noului minister fiind trecute instituţiile centrale menţionate în <>art. 13 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 15/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Totodatã, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) şi (3) din aceastã din urmã ordonanţã de urgenţã, personalul ministerului reorganizat a fost transferat în interesul serviciului, cu menţinerea funcţiilor deţinute şi a drepturilor salariale dobândite anterior, la ministerul rezultat din reorganizare.
În urma acestei mãsuri, în domeniul administraţiei publice din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a fost transferat personalul din structurile prevãzute la <>art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 15/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
În prezent, în urma reorganizãrii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative dispuse prin <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor mãsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, aprobatã prin <>Legea nr. 186/2009 , a avut loc din nou înfiinţarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar conform art. 21 din ordonanţã, acesta a preluat personalul ministerului reorganizat, personal care şi-a menţinut nivelul salarizãrii prevãzut prin actele normative în vigoare, aşa cum se aratã în art. 22 alin. (7) din acelaşi act normativ.
Pe parcursul succesiunii de acte normative care au vizat reorganizarea aceluiaşi minister, mai exact în baza <>art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 63/2003 , a fost emis Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 496/2003 privind modificarea Ordinului ministrului de interne nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul de Interne.
Din examinarea dispoziţiilor ordinului se observã vã acesta a fost emis, printre altele, în vederea clarificãrii unor aspecte privind modalitatea de salarizare a personalului civil transferat în domeniul administraţiei publice din structurile aflate în subordinea fostului Minister de Interne, deoarece Ordinul ministrului de interne nr. 275/2002 fusese adoptat anterior reorganizãrii ministerului, astfel cã se referea numai la personalul civil din instituţiile cu activitate în domeniul ordinii publice.
Potrivit pct. 9.2 din ordin: "Indemnizaţia de dispozitiv se acordã şi personalului care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul administraţiei publice", iar la pct. 31.1 se aratã cã "prin personal civil se înţelege funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Administraţiei şi Internelor".
La acelaşi punct al ordinului se precizeazã cã "personalul civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor beneficiazã de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepţia celui din domeniul administraţiei publice, care beneficiazã doar de dreptul prevãzut de art. 13 din lege, precum şi de cele prevãzute în reglementãrile în vigoare aplicabile salariaţilor analogi din sectorul bugetar".
Aşadar, prin dispoziţiile acestui ordin nu s-a acordat dreptul salarial constând în indemnizaţia de dispozitiv altui personal civil (funcţionari publici şi personal contractual) din domeniul administraţiei publice, decât cel aflat în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în condiţiile în care, aşa cum s-a menţionat anterior, acestui minister i-au fost stabilite atribuţii atât în domeniul ordinii şi siguranţei publice, cât şi în cel al administraţiei publice.
Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 496/2003 nu s-a referit şi nici nu se putea referi la vreo categorie de personal din administraţia publicã localã, cãci autoritãţile prin care aceasta se realizeazã nu se aflã în raport de subordonare nici faţã de Ministerul de Interne, nici faţã de vreo altã autoritate a statului, ci funcţioneazã potrivit principiilor descentralizãrii, autonomiei locale şi deconcentrãrii serviciilor publice, aşa cum se stabileşte prin art. 120 alin. 1 din Constituţia României, republicatã, şi <>art. 2 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Aşa cum s-a arãtat, prin ordonanţele de urgenţã ce au fost menţionate se stabileşte cã funcţionarii publici şi personalul contractual ce au beneficiat de indemnizaţia de dispozitiv lunarã cât timp au fost încadraţi la Ministerul Administraţiei şi Internelor vor continua sã aibã respectivul drept şi dupã transferul lor în structurile administraţiei publice centrale din subordinea acestui minister.
Ulterior, conform prevederilor <>art. 18 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 15/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, personalul fostului Minister al Administraţiei şi Internelor a fost transferat în interesul serviciului la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative cu menţinerea funcţiilor deţinute şi a drepturilor salariale dobândite anterior.
Pe de altã parte, potrivit dispoziţiilor <>art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţã a persoanelor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 372/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, astfel cum a fost modificat prin <>art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2004 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric şi funcţional corespunzãtor desfãşurãrii activitãţilor de eliberare şi evidenţã a cãrţilor de identitate, actelor de stare civilã, paşapoartelor simple, permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 520/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, au fost înfiinţate în subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor servicii publice comunitare locale de evidenţã a persoanelor, prin reorganizarea compartimentelor de stare civilã din aparatul propriu al consiliilor locale şi al formaţiunilor locale de evidenţã a populaţiei din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Potrivit art. 24^1 alin. (2) din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificat prin <>art. II pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric şi funcţional corespunzãtor desfãşurãrii activitãţilor de eliberare şi evidenţã a cãrţilor de identitate, actelor de stare civilã, paşapoartelor simple, permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 349/2005 , personalul serviciilor comunitare de evidenţã a persoanelor este detaşat de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, în condiţiile legii, pãstrându-şi toate drepturile anterior dobândite.
Soluţii legislative similare au fost adoptate şi prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 362/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în sensul cã personalul acestor servicii comunitare organizate în cadrul prefecturilor judeţene şi al Prefecturii Municipiului Bucureşti, în baza art. 15^1 şi 15^2 din actul normativ menţionat, este transferat din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor, pãstrându-şi toate drepturile anterior dobândite.
Astfel fiind, în afarã de militarii şi salariaţii civili (funcţionari publici şi personal contractual) din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (în prezent Ministerul Administraţiei şi Internelor) şi din instituţiile publice aflate în subordinea ministerului, indemnizaţia de dispozitiv prevãzutã de art. 13 raportat la <>art. 47 din Legea nr. 138/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se acordã şi urmãtoarelor categorii de personal:
- personalului civil al serviciilor comunitare de evidenţã a persoanelor care sunt organizate şi funcţioneazã în subordinea consiliilor locale, în temeiul dispoziţiilor cu caracter special ale <>art. 24^1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 372/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în considerarea faptului cã este încadrat la Ministerul Administraţiei şi Internelor (fost Ministerul Internelor şi Reformei Administrative) şi este detaşat la aceste servicii comunitare, pãstrându-şi toate drepturile anterior dobândite;
- personalului civil al serviciilor comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi al serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor organizate în cadrul prefecturilor judeţene şi al Prefecturii Municipiului Bucureşti în temeiul dispoziţiilor cu caracter special ale <>art. 15^1 şi 15^2 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2001 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 362/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în considerarea faptului cã îşi pãstreazã toate drepturile dobândite anterior transferului din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor la aceste servicii comunitare.
Prin urmare, este evident faptul cã nu pot beneficia de indemnizaţia de dispozitiv alte categorii de funcţionari publici sau personal contractual care, deşi la un moment dat au avut beneficiul acestui drept salarial, în considerarea faptului cã au fãcut parte din structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, dar care în prezent nu se mai încadreazã în niciuna dintre ipotezele juridice prezentate.
De asemenea, este evident faptul cã nu pot beneficia de indemnizaţia de dispozitiv toţi funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul autoritãţilor administraţiei publice locale, întrucât nici aceste categorii de personal nu se încadreazã în vreuna dintre ipotezele juridice prezentate.
Dacã legiuitorul ar fi dorit acordarea indemnizaţiei de dispozitiv de 25% din salariul de bazã tuturor funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publicã localã, ar fi prevãzut în mod expres o atare posibilitate.
Nu se poate susţine cã existã discriminare, în sensul dispoziţiilor art. 14 din Convenţia Europeanã a Drepturilor Omului şi art. 16 din Constituţia României, republicatã, în ceea ce priveşte salarizarea funcţionarilor publici şi personalului contractual transferat în structurile administraţiei publice, instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi a celui detaşat, respectiv transferat în serviciile publice comunitare din subordinea consiliilor locale ori a prefecturilor şi celelalte categorii de funcţionari publici şi personal contractual care îşi desfãşoarã activitatea în alte instituţii şi servicii publice din administraţia localã, întrucât personalul care a lucrat în structurile fostului Minister de Interne a beneficiat de sporul de dispozitiv, iar prin prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 63/2003 , ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 15/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2008 , aprobatã prin <>Legea nr. 186/2009 , acte normative succesive care au reglementat mãsuri de reorganizare a acestui minister, s-a prevãzut cã personalul din cadrul sãu îşi pãstreazã drepturile dobândite anterior.
Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa constantã, legatã de aplicarea garanţiei instituitã de art. 14 din Convenţie, a subliniat cã o diferenţã de tratament are naturã discriminatorie numai dacã nu se bazeazã pe o justificare rezonabilã şi obiectivã, adicã nu urmãreşte un scop legitim sau dacã nu existã un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmãrit.
De asemenea, Curtea a statuat cã statele dispun de o anumitã marjã de apreciere pentru a determina dacã şi în ce mãsurã diferenţele dintre situaţiile analoage sunt de naturã sã justifice un tratament diferit, iar autoritãţile naţionale competente rãmân libere sã aleagã mãsurile pe care le socotesc potrivite pentru atingerea unui scop legitim.
Or, în esenţã, acordarea de cãtre legiuitor a acestui drept salarial categoriilor profesionale ce au fost arãtate îşi are justificarea în complexitatea şi gradul de dificultate al sarcinilor de serviciu, precum şi al responsabilitãţilor ce le revin.
Totodatã, este evident cã nu ne aflãm în prezenţa unor situaţii analoage tratate diferenţiat.
În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>art. 329 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã civilã , urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se decide în sensul considerentelor de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dispoziţiile art. 13 raportat la <>art. 47 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii se interpreteazã în sensul cã indemnizaţia de dispozitiv lunarã în cuantum de 25% din salariul de bazã, prevãzutã de art. 13 din acest act normativ, se acordã funcţionarilor publici şi personalului contractual care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi în instituţiile publice din subordinea ministerului, precum şi personalului care îşi desfãşoarã activitatea în serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale şi a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial şi înainte de transfer sau detaşare din cadrul fostului Minister de Interne.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã.
Pronunţatã în şedinţã publicã astãzi, 14 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
judecãtor LIDIA BÃRBULESCU
Prim-magistrat-asistent,
Adriana Daniela White
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
