Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 368 din 5 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 739 din 15 august 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 1 şi art. 219 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Rakosfalvy T. Zoltan în Dosarul nr. 3.245/2004 al Judecãtoriei Sfântu Gheorghe.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece considerã cã art. 217 alin. 1 din Codul penal reprezintã forma infracţiunii de distrugere care are cel mai redus pericol social, pe când art. 219 alin. 1 din Codul penal, deşi este o faptã comisã din culpã, presupune existenţa unui pericol social mai mare, întrucât prin modalitatea de sãvârşire prezintã pericol public. Pe cale de consecinţã, invocarea lipsei unui tratament de procedurã identic referitor la principiul oficialitãţii nu este de naturã a duce la concluzia încãlcãrii art. 16 din Constituţie, deoarece textele legale criticate nu instituie nici un fel de discriminãri cu privire la aplicarea acestui principiu tuturor persoanelor aflate în una dintre situaţiile juridice prevãzute de cele douã infracţiuni.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 3.245/2004, Judecãtoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 217 alin. 1 şi art. 219 alin. 1 din Codul penal.
Excepţia a fost ridicatã de Rakosfalvy T. Zoltan în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prin incriminarea infracţiunilor de distrugere şi distrugere din culpã, în reglementarea variantelor prevãzute de alin. 1, se aduce atingere principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, deoarece se creeazã o diferenţiere prin aplicarea nejustificatã a principiului oficialitãţii în exercitarea acţiunii penale. Astfel, spre deosebire de subiectul activ al infracţiunii de distrugere intenţionatã (art. 217 alin. 1 din Codul penal), persoana cercetatã pentru infracţiunea de distrugere din culpã (art. 219 alin. 1 din Codul penal) nu poate beneficia de consecinţele împãcãrii pãrţilor sau ale retragerii plângerii prealabile. Aceastã inechitate rezidã şi din împrejurarea cã permite aplicarea unui regim sancţionator mai sever pentru o infracţiune sãvârşitã din culpã faţã de regimul aplicat aceleiaşi infracţiuni comise cu intenţie.
În opinia autorului excepţiei aceastã reglementare diferenţiatã produce aceleaşi consecinţe şi în ceea ce priveşte ocrotirea proprietãţii private.
Judecãtoria Sfântu Gheorghe opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece legiuitorul este cel care decide modalitatea de sesizare a instanţei, prin plângere prealabilã sau rechizitoriu, cât şi regimul juridic aplicabil fiecãrei infracţiuni în parte, în funcţie de gravitatea faptei, de consecinţele produse, de atingerea adusã valorilor sociale protejate de lege ori de alte aspecte avute în vedere la incriminarea faptei.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul României apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece încadrarea juridicã a faptelor de distrugere în funcţie de latura subiectivã a infracţiunii, respectiv dacã aceasta a fost sãvârşitã cu intenţie sau din culpã, este o chestiune de aplicare a legii care excede controlului de constituţionalitate. Instanţa judecãtoreascã este singura competentã sã stabileascã dacã sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevãzute de art. 217 din Codul penal sau cele ale art. 219 din acelaşi cod.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece instituirea unui tratament penal diferit pentru acele forme diferite ale infracţiunii de distrugere, apreciate de legiuitor ca fapte cu un grad de pericol social diferit, nu contravine sub nici un aspect principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii. În acest sens Curtea Constituţionalã, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a decis în mod constant cã principiul egalitãţii şi nediscriminãrii nu are semnificaţia instituirii unei uniformitãţi, ci permite ca în situaţii diferite sã se aplice un tratament juridic diferit când aceasta se justificã în mod raţional şi obiectiv.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 217 alin. 1 şi ale art. 219 alin. 1 din Codul penal, cu urmãtorul conţinut:
- Art. 217 alin. 1 din Codul penal - Distrugerea:
"Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia sau împiedicarea luãrii mãsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlãturarea mãsurilor luate, se pedepsesc cu închisoare de la o lunã la 3 ani sau cu amendã.";
- Art. 219 alin. 1 din Codul penal - Distrugerea din culpã:
"Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare, din culpã, a unui bun, chiar dacã acesta aparţine fãptuitorului, în cazul în care fapta este sãvârşitã prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacã rezultã pericol public, se pedepsesc cu închisoare de la o lunã la 2 ani sau cu amendã."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cãrora "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri", precum şi ale art. 44 alin. (2) teza iniţialã, potrivit cãrora "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege". Legiuitorul român a optat pentru regula generalã de urmãrire, judecare şi sancţionare din oficiu a infracţiunilor, ca fapte antisociale. Este dreptul constituţional al legiuitorului de a stabili şi anumite excepţii de la aceastã regulã generalã. Astfel, s-a prevãzut ca în anumite cazuri, datoritã caracterului şi conţinutului concret al faptelor, statutului special al autorului faptei ori al persoanei vãtãmate sau relaţiilor speciale dintre fãptuitor şi persoana lezatã, punerea în mişcare a acţiunii penale sã fie condiţionatã de existenţa plângerii prealabile a persoanei vãtãmate. Generalizarea acestei condiţionãri ar împiedica însã în mod evident protecţia eficientã a societãţii, a intereselor generale faţã de faptele care prezintã pericol social, prevãzute de legea penalã.
Curtea constatã, de asemenea, cã în cazul infracţiunii de distrugere din culpã prevãzute de art. 219 alin. 1 din Codul penal, legiuitorul are temeiuri serioase de politicã penalã sã pãstreze principiul oficialitãţii, având în vedere gradul de pericol ridicat pe care îl presupune aceastã faptã antisocialã. În consecinţã, nu se poate vorbi de încãlcarea principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, deoarece nu existã identitate de situaţii juridice care sã ducã la concluzia cã tratamentul juridic diferit constituie o discriminare.
În ceea ce priveşte încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (2), Curtea constatã, de asemenea, cã nu poate fi primitã aceastã susţinere, deoarece aceleaşi raţiuni sunt valabile şi în ceea ce priveşte protecţia dreptului de proprietate privatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 1 şi art. 219 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Rakosfalvy T. Zoltan în Dosarul nr. 3.245/2004 al Judecãtoriei Sfântu Gheorghe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 iulie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
