Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 364 din 24 septembrie 2013  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. b) teza intai din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 364 din 24 septembrie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. b) teza intai din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 noiembrie 2013

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Iulia Antoanella Motoc - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Răzvan Laurenţiu Constantinescu în Dosarul nr. 23.577/109/2012 al Tribunalului Argeş - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 140D/2013.
    La apelul nominal, lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Cauza este în stare de judecată.
    Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    Prin Încheierea din 11 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 23.577/109/2012, Tribunalul Argeş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală.
    Excepţia a fost ridicată de Răzvan Laurenţiu Constantinescu cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, în măsura în care sintagma "în vederea începerii [...] urmăririi penale" este interpretată ca o facultate a procurorului de a începe urmărirea penală, conform Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală nr. 206 din 22 ianuarie 2008. Astfel, arată că a făcut plângere în faţa judecătorului împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale date de procuror, pentru a treia oară consecutiv, în Dosarul nr. 555/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, după ce, prin două hotărâri definitive, Tribunalul Argeş - Secţia penală a desfiinţat două acte de netrimitere în judecată date de procuror în dosarul mai sus menţionat, de fiecare dată cauza fiind trimisă procurorului în vederea începerii urmăririi penale. Procurorul, însă, nu s-a conformat celor două hotărâri judecătoreşti, dispunând, pentru a treia oară, neînceperea urmăririi penale în cauză. Mai arată că, prin Decizia nr. 206 din 22 ianuarie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a apreciat că: "În conformitate cu art. 278^1 alin. 8 lit. b) din Codul de procedură penală, dacă admite plângerea şi desfiinţează rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, judecătorul trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale. În art. 273 alin. 1^1 din Codul de procedură penală - care reglementează reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale - se prevede că, în cazul în care instanţa a admis plângerea împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale, acesta dispune începerea urmăriri penale în condiţiile prevăzute de lege, iar dispoziţiile instanţei sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală, sub aspectul faptelor şi împrejurărilor ce urmează a fi constatate şi a mijloacelor de probă indicate. Din coroborarea dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. b) şi a dispoziţiilor art. 273 alin. 1^1 cu dispoziţiile art. 270 alin. 2 din Codul de procedură penală - în care se prevede că reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere nu poate avea loc dacă se constată că între timp a intervenit vreunul din cazurile prevăzute în art. 10 - rezultă că dispoziţiile instanţei nu sunt obligatorii pentru procuror în sensul că acesta ar fi obligat să înceapă urmărirea penală, ci, aşa cum se prevede în art. 273 alin. 1^1 partea finală din Codul de procedură penală, sub aspectul faptelor şi împrejurărilor ce urmează a fi constatate şi a mijloacelor de probă indicate."
    Autorul excepţiei nu este de acord cu punctul de vedere exprimat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în decizia mai sus citată, deoarece, în opinia sa, dispoziţia instanţei de a se începe urmărirea penală este obligatorie pentru procuror. În acest sens, arată că principiul legalităţii presupune existenţa unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise şi previzibile în aplicarea lor, astfel cum reiese şi din jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului [Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunţată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109, şi Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunţată în Cauza Fener Rum Patrikligi (Patriarhia Ecumenică) împotriva Turciei, paragraful 70]. Consideră că, în măsura în care textului de lege criticat i se poate conferi interpretarea din decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală mai sus citată, acest text nu are claritatea, precizia şi previzibilitatea pe care trebuie să le întrunească o normă juridică. Aceste atribute - de claritate, precizie şi previzibilitate - se înglobează în noţiunea de "proces echitabil", la care fac trimitere prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţia României. În fine, Curţii Constituţionale, fiindu-i interzis să se poziţioneze în postura de legiuitor pozitiv, îi revine sarcina să analizeze conformitatea dispoziţiilor de lege criticate, "respectiv a înţelesului lor, într-o interpretare sau alta, cu exigenţele constituţionale". Face trimitere, în acest sens, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011.
    Tribunalul Argeş - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Având în vedere dispoziţiile art. 273 alin. 1^1 teza a doua din Codul de procedură penală, potrivit cărora, în cazul admiterii unor plângeri în baza art. 278^1 alin. 8 lit. b) din Codul de procedură penală, procurorul dispune începerea urmăririi penale în condiţiile prevăzute de lege, această soluţie nu se adoptă în mod automat ca urmare a hotărârii judecătoreşti. De altfel, art. 273 alin. 1^1 teza a treia din Codul de procedură penală stipulează că dispoziţiile instanţei sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală sub aspectul faptelor şi împrejurărilor ce urmează a fi constatate şi al mijloacelor de probă indicate. Prin urmare, procurorul are obligaţia să efectueze actele de urmărire penală indicate în hotărârea judecătorească, însă începe urmărirea penală numai în condiţiile legii, altfel spus numai dacă apreciază că se impune acest lucru, iar decizia îi aparţine în totalitate.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală este inadmisibilă, întrucât problema ridicată de autorul excepţiei este una de interpretare şi aplicare a legii, ce ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, aceasta din urmă pronunţându-se, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.
    Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 141/2006, nr. 228/2006, nr. 982/2007, nr. 601/2008, nr. 1.223/2008, nr. 1.277/2008, nr. 903/2009 şi nr. 1.401/2009, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, modificat prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: "Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii: [...] b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz."
    În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, ci este nemulţumit de modul de interpretare şi aplicare a acestui text de lege de către procuror. Or, asemenea aspecte nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea cauzei.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Răzvan Laurenţiu Constantinescu în Dosarul nr. 23.577/109/2012 al Tribunalului Argeş - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.


                PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                          AUGUSTIN ZEGREAN

                        Magistrat-asistent,
                       Oana Cristina Puică
                             __________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice