Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 364 din 17 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 237 din 9 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-şef delegat
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Rodica Neagu în Dosarul nr. 5.488/4/2008 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei şi se constatã lipsa celeilalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Având cuvântul, autorul excepţiei invocã excepţia necompetenţei materiale a Curţii Constituţionale, deoarece, potrivit art. 142 alin. (2) din Legea fundamentalã coroborat cu <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , instanţa de contencios constituţional se compune din 9 judecãtori. Or, de vreme ce la dezbateri participã doar 8 judecãtori, considerã cã, în lipsa oricãror altor dispoziţii legale imperative şi în virtutea dreptului sãu de cetãţean al României, se impunea sã fi fost informat în prealabil cu privire la motivele ce au determinat absenţa unui judecãtor.
De asemenea, invocã direct în faţa Curţii Constituţionale excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã lucreazã legal în prezenţa a douã treimi din numãrul judecãtorilor".
Asupra cererilor prealabile formulate reprezentantul Ministerului Public se pronunţã în sensul respingerii lor ca nefondate.
Curtea, în temeiul <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale coroborat cu art. 158 din Codul de procedurã civilã, dispune respingerea cererilor formulate, deoarece, potrivit <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , sesizarea instanţei de contencios constituţional se dispune numai de cãtre instanţa de judecatã de drept comun printr-o încheiere, cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate fiind dat de dispoziţia legalã atacatã şi de temeiul constituţional invocat, el neputând fi modificat nici de autorii sesizãrii şi nici de Curte. De asemenea, Curtea constatã cã, potrivit <>art. 52 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "La şedinţele Plenului participã toţi judecãtorii [...], în afarã de situaţiile în care unii absenteazã în mod justificat". Împrejurarea cã pentru şedinţa de faţã plenul este compus numai din 8 judecãtori nu este de naturã a atrage necompetenţa materialã a instanţei de contencios constituţional, întrucât pentru a exista cvorum este necesar ca, în temeiul <>art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , dezbaterile sã aibã loc în prezenţa a douã treimi din numãrul judecãtorilor Curţii Constituţionale.
Autorul excepţiei solicitã ulterior acordarea unui nou termen de judecatã, deoarece pânã în prezent preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu şi-au exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de acordare a unui nou termen de judecatã, întrucât absenţa punctelor de vedere ale autoritãţilor nominalizate nu constituie un impediment legal care sã punã Curtea Constituţionalã în imposibilitate de a se pronunţa pe fond.
Curtea, în temeiul <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecatã, deoarece, potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , instanţa de contencios constituţional are doar obligaţia de a solicita preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului punctele lor de vedere. Absenţa opiniei autoritãţilor nu echivaleazã cu imposibilitatea Curţii de a trece la dezbateri.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Autorul excepţiei depune concluzii scrise şi aratã cã, în pofida obligaţiei prevãzute de <>art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 , Uniunea Naţionalã a Barourilor din România funcţioneazã fãrã a avea personalitate juridicã. Aşa fiind, membrii barourilor "Bota", care nu intrã în categoria barourilor aşa-zis tradiţionale, sunt discriminaţi prin simplul fapt cã aparţin unui barou ce are personalitate juridicã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care face trimitere la <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 195 din 27 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 14 iunie 2004.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 5.488/4/2008, Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Rodica Neagu în dosarul de mai sus.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia se întemeiazã pe prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţia României.
În motivarea excepţiei se susţine cã legea atacatã este neconstituţionalã, întrucât nu permite funcţionarea altor barouri de avocaţi decât cele care îşi desfãşoarã activitatea pe baza acestei legi.
Instanţa de judecatã nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile legale criticate nu contravin Constituţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile scrise şi orale ale autorului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã problema personalitãţii juridice a barourilor de avocaţi nu este una de constituţionalitate, ci de legiferare sau de interpretare şi aplicare a legii. Or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru aceleaşi considerente, Curtea nu poate primi nici critica potrivit cãreia dispoziţiile <>Legii nr. 51/1995 nu permit funcţionarea unor barouri de avocaţi altele decât cele care îşi desfãşoarã activitatea pe baza acestui act normativ, întrucât implicã modificarea prevederilor legale pe calea excepţiei de neconstituţionalitate în sensul dorit de autor.
În sfârşit, potrivit <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta "decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei [...]".
Din analiza Dosarului nr. 5.488/4/2008 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti Curtea constatã cã obiectul cauzei îl constituie soluţionarea unei acţiuni civile având ca obiect partajarea averii succesorale între moştenitori. Or, este evident cã dreptul unui avocat care face parte din Uniunea Naţionalã a Barourilor din România de a reprezenta pe unul dintre moştenitori nu are legãturã cu soluţionarea pe fond a litigiului dedus judecãţii instanţei de drept comun şi, pe cale de consecinţã, potrivit <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu poate fi invocatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Rodica Neagu în Dosarul nr. 5.488/4/2008 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef delegat,
Afrodita Laura Tutunaru
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
