Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 363 din 4 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 si art. 723^1 alin. 2 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 12 iunie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi art. 723^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Pietta Glass Working" - S.R.L. din Vãlenii de Munte (fostã Societatea Comercialã "Fenice Gruppo" - S.R.L) în Dosarul nr. 2.917/2005 al Judecãtoriei Vãlenii de Munte.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 ianuarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 2.917/2005, Judecãtoria Vãlenii de Munte a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi art. 723^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Societatea Comercialã "Pietta Glass Working" - S.R.L. din Vãlenii de Munte (fostã Societatea Comercialã "Fenice Gruppo" - S.R.L) cu prilejul soluţionãrii unei contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã obligativitatea depunerii unei cauţiuni pentru suspendarea executãrii silite, în cuantum deosebit de mare, de 20% din valoarea debitului, reprezintã o încãlcare a dispoziţiilor art. 20 şi 21 din Constituţie, referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi accesul liber la justiţie, precum şi a art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Judecãtoria Vãlenii de Munte apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 şi art. 723^ alin. 2 din Codul de procedurã civilã. Art. 403 alin. 1 a fost introdus prin <>art. I pct. 156 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, iar art. 723^1 a fost modificat prin <>art. I pct. 83 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Dispoziţiile criticate au urmãtoarea redactare:
- art. 403 alin. 1: "Pânã la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silitã, instanţa competentã poate suspenda executarea, dacã se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţã, în afarã de cazul în care legea dispune altfel.";
- art. 723^1 alin. 2: "Dacã legea nu prevede altfel, cauţiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al cãror obiect nu este evaluabil în bani, nu va depãşi suma de 20 milioane lei."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor texte de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 20 şi 21 din Constituţie, referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi accesul liber la justiţie, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã au mai fãcut, în numeroase rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentalã ca şi în prezenta cauzã şi cu motivãri asemãnãtoare, prilej cu care Curtea a constatat cã textul legal criticat este în concordanţã cu Constituţia. În acest sens este, spre exemplu, <>Decizia nr. 36 din 19 ianuarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 20 februarie 2006.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în decizia de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Cu privire la cuantumul maxim al cauţiunii, stabilit în art. 723^1 alin. 2, Curtea observã cã scopul acesteia este, pe de o parte, acela de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executãrii silite, iar pe de altã parte, prevenirea sau limitarea eventualelor abuzuri ale debitorilor rãu-platnici. Pentru a reprezenta o garanţie realã a exercitãrii cu bunã-credinţã a drepturilor procesuale, cauţiunea trebuie sã aibã un caracter serios, sã nu fie derizorie în raport cu valoarea bunului urmãrit. Pe de altã parte, textul criticat limiteazã aceastã cauţiune la 20% din valoarea obiectului cererii, ceea ce este de naturã sã instituie un criteriu maximal obiectiv de stabilire a acesteia, împiedicând fixarea, drept cauţiune, a unor sume disproporţionat de mari.
De asemenea, Curtea reţine cã plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci una impusã exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executãrii silite, aşa încât instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificatã ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie şi nici de încãlcare a dreptului la apãrare.
De altfel, şi alte legislaţii europene reglementeazã, în mod similar, cauţiunea în cadrul procedurilor de executare silitã. Astfel, dispoziţiile art. 521 din Codul francez de procedurã civilã prevãd posibilitatea celui împotriva cãruia a fost emis un titlu executoriu de a evita continuarea executãrii provizorii a acestuia, cu autorizarea instanţei, prin depunerea unei sume de bani sau a altor valori suficiente pentru a garanta suma la plata cãreia a fost condamnat. De asemenea, Codul italian de procedurã civilã prevede în art. 623 şi urmãtoarele cã, dacã existã motive întemeiate, instanţa poate dispune suspendarea executãrii silite şi depunerea unei cauţiuni. În Spania, art. 528 şi urmãtoarele din Codul de procedurã civilã conţin dispoziţii referitoare la plata unei cauţiuni în cazul executãrii silite, conform cãrora cel împotriva cãruia s-a obţinut titlu executoriu poate face opoziţie la executare, trebuind sã depunã o sumã de bani suficientã a acoperi eventualele pagube ce ar rezulta din întârzierea executãrii acelui titlu.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi art. 723^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Pietta Glass Working" - S.R.L. din Vãlenii de Munte (fostã Societatea Comercialã "Fenice Gruppo" - S.R.L) în Dosarul nr. 2.917/2005 al Judecãtoriei Vãlenii de Munte.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
