Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 363 din 23 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.127 din 30 noiembrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Irina Loredana Lãpãdat - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Cooperativa Meşteşugãreascã de Invalizi "Stãruinţa" Craiova în Dosarul nr. 52/F/2004 al Tribunalului Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã prevederile legale criticate sunt în conformitate cu dispoziţiile constituţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 mai 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 52/F/2004, Tribunalul Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 29 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Cooperativa Meşteşugãreascã de Invalizi "Stãruinţa" Craiova.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã prevederile legale criticate încalcã dispoziţiile art. 21 din Constituţie, republicatã. Se aratã în acest sens cã este încãlcat accesul liber la justiţie al persoanelor juridice care au de recuperat credite al cãror cuantum se situeazã sub valoarea de 5.000 de euro, întrucât instanţele de judecatã resping cererile de lichidare judiciarã care nu îndeplinesc condiţia cuantumului creanţei.
Tribunalul Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ considerã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. În acest sens, se precizeazã cã limitarea recuperãrii creanţelor prin procedura specialã a falimentului, pânã la valoarea de 5.000 de euro, nu îngrãdeşte accesul liber la justiţie, întrucât "unitãţile creditoare au la îndemânã şi alte modalitãţi legale de recuperare a debitelor", respectiv procedura executãrii silite prevãzutã de Codul de procedurã civilã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, se aratã cã prevederile legale criticate stabilesc condiţiile în care creditorii pot solicita deschiderea procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului asupra debitorului lor, iar aceste prevederi "trebuie coroborate cu dispoziţiile introductive ale <>Legii nr. 64/1995 , republicatã". Aşadar, apreciazã cã "dreptul creditorilor de a formula cereri introductive pentru declanşarea procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului a fost condiţionat de caracterul creanţelor şi de cuantumul minim al acestora, pentru a împiedica abuzul de drept prin formularea unor cereri, în cadrul procedurii speciale, pentru orice creanţã şi în orice valoare nesemnificativã. Se considerã cã nu este încãlcat accesul liber la justiţie, deoarece creditorii au posibilitatea de a apela şi la alte mijloace de constrângere a debitorului pentru realizarea creanţelor lor, respectiv executarea silitã individualã şi mãsurile asigurãtorii. Se mai aratã cã deschiderea procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului este permisã numai în situaţia în care debitorul se aflã în stare de insolvenţã, care este prezumatã de cãtre legiuitor numai în cazul unui anumit cuantum al creanţelor creditorilor.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, se considerã cã nu este încãlcat accesul liber la justiţie, deoarece atât debitorii, cât şi creditorii au posibilitatea de a formula pretenţii şi apãrãri. Se mai aratã cã liberul acces la justiţie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, aşa cum este şi cea prevãzutã de dispoziţiile legale criticate. Se invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile <>art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 82/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003.
<>Art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 a fost modificat prin <>art. I pct. 43 din Legea nr. 149/2004 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, precum şi a altor acte normative cu incidenţã asupra acestei proceduri, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004.
Din examinarea criticilor formulate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate rezultã cã acestea privesc numai dispoziţiile <>art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, astfel cã, prin prezenta decizie, Curtea se va pronunţa numai cu privire la constituţionalitatea acestor din urmã dispoziţii.
<>Art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 , potrivit redactãrii cuprinse în <>art. I pct. 43 din Legea nr. 149/2004 , prevede:
"I. [...] 43. Articolul 29 va avea urmãtorul cuprins:
«Art. 29. - (1) Orice creditor care are una sau mai multe creanţe certe, lichide şi exigibile poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care este prezumat în insolvenţã din cauza încetãrii plãţilor faţã de acesta timp de cel puţin 30 de zile, în urmãtoarele condiţii:
(...) b) în celelalte cazuri, creanţele trebuie sã aibã un cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 3.000 euro, calculat la data formulãrii cererii introductive;»"
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii legale contravin prevederilor cuprinse în art. 21 din Constituţie, republicatã, prevederi care au urmãtorul conţinut:
- Art. 21: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite."
Critica de neconstituţionalitate constã în susţinerea potrivit cãreia textul de lege menţionat încalcã accesul liber la justiţie al persoanelor juridice care au de recuperat creanţe al cãror cuantum se situeazã sub echivalentul în lei al sumei de 5.000 de euro, deoarece instanţele de judecatã resping cererile de lichidare judiciarã care nu îndeplinesc aceastã condiţie a cuantumului creanţei. În opinia autorului excepţiei, încãlcarea art. 21 din Constituţie, republicatã, constã în aceea cã textul de lege criticat nu se aplicã tuturor creditorilor care au de recuperat creanţe certe, lichide şi exigibile de la debitorul prezumat a fi în stare de insolvenţã datoritã încetãrii plãţilor, indiferent de cuantumul creanţei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã prevederile <>art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 43 din Legea nr. 149/2004 , au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 244 din 27 mai 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 12 august 2004, Curtea Constituţionalã, respingând excepţia de neconstituţionalitate, a statuat cã reglementarea criticatã conţine "norme de procedurã, or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, «Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege», legiuitorul fiind în drept sã stabileascã o procedurã specialã, derogatorie de la dreptul comun, pentru situaţii speciale. Prin urmare, spre deosebire de procedura de drept comun, cea instituitã de <>Legea nr. 64/1995 urmãreşte executarea unor creanţe certe, lichide şi exigibile faţã de debitorul care nu numai cã nu-şi îndeplineşte de bunãvoie obligaţia de platã, ci se aflã de cel puţin 30 de zile în încetare de platã. Din aceastã cauzã debitorul este prezumat a fi în insolvenţã, iar dispoziţiile legale criticate reglementeazã exclusiv condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã creanţa creditorului pentru ca acesta sã se adreseze tribunalului pentru declanşarea procedurii de reorganizare judiciarã şi a falimentului. Condiţionarea dreptului de a formula cererea introductivã pentru declanşarea procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului, prin stabilirea de cãtre legiuitor a caracterului creanţelor şi a cuantumului minim al acestora, vine în întâmpinarea unui eventual abuz de drept din partea creditorilor, care s-ar realiza prin formularea unor cereri, în cadrul acestei proceduri speciale, pentru orice creanţã şi în orice valoare nesemnificativã."
Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai statuat cã "acei creditori care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege pentru a putea formula cerere introductivã pot interveni în procedura deja declanşatã la cererea altor creditori, iar creanţele lor vor fi luate în considerare pe tot cursul procedurii şi vor fi satisfãcute proporţional cu celelalte creanţe".
Aşadar, susţinerea potrivit cãreia "textul de lege criticat nu se aplicã tuturor creditorilor care au de recuperat creanţe certe, lichide şi exigibile de la un debitor prezumat a fi în stare de insolvenţã datoritã încetãrii plãţilor, indiferent de cuantumul creanţei", nu instituie privilegii şi nici discriminãri în cadrul categoriei de creditori care se aflã într-o situaţie identicã sub aspectul caracterului creanţelor lor şi al cuantumului minim al acestora, nefiind încãlcat, aşa cum susţine autorul excepţiei, art. 21 din Constituţie.
De altfel, Curtea observã cã legiuitorul, prin <>Legea nr. 149/2004 , a operat o reducere a cuantumului minim pe care creanţa creditorului trebuie sã îl aibã pentru ca acesta sã poatã formula cererea introductivã pentru declanşarea procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului, acest cuantum fiind redus de la echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro la echivalentul în lei al sumei de 3.000 euro, lãrgind astfel sfera creditorilor care îşi pot recupera creanţa prin intermediul acestei proceduri speciale.
Cele statuate prin <>Decizia nr. 244 din 27 mai 2004 îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de naturã a justifica schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Cooperativa Meşteşugãreascã de Invalizi "Stãruinţa" Craiova în Dosarul nr. 52/F/2004 al Tribunalului Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 septembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lãpãdat
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
