Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 361 din 2 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 720^1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 461 din 29 mai 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã în faţa Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti de cãtre Ana Betlendi în Dosarul nr. 20.748/301/2005, de Doina Magdalena Duca şi Ruxandra Cãtãlina Baltag în Dosarul nr. 11.746/301/2005, de Constanţa Cornelia Eliza Popovici şi Dan Constantin Sorin Popovici în Dosarul nr. 11.859/301/2005, de Nicolai Pomârleanu în Dosarul nr. 11.850/301/2005, de Silvia Chindruş în Dosarul nr. 21.088/301/2005, de Dumitru Paraschiv în Dosarul nr. 18.940/301/2005, de Lenuţa Iuga în Dosarul nr. 25/301/2006, de Alexandru Dinu în Dosarul nr. 14/301/2006 şi de Traian Goia în Dosarul nr. 20.872/301/2005. Aceeaşi excepţie a fost ridicatã în faţa Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã de cãtre Alexandra Pişcãrac şi Gheorghe Pişcãrac în Dosarul nr. 242/3/2006, de Ioana Roşca în Dosarul nr. 181/3/2006, de Mihail Iliescu în Dosarul nr. 276/3/2006 şi de Marieana Antim în Dosarul nr. 246/3/2006. De asemenea, critica a fost formulatã şi în faţa Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã de cãtre Natalia Cerba în Dosarul nr. 17.501/301/2005, de Adrian Mateescu în Dosarul nr. 12.080/301/2005, de Filoftia Mitrea în Dosarul nr. 11.876/301/2005, de Elena Nicolae în Dosarul nr. 11.734/301/2005 şi de Origen Tranca în Dosarul nr. 4.744/3/2006.
La apelul nominal se prezintã personal şi sunt asistate de avocat G.G. Florescu pãrţile Nicolai Pomârleanu, Dumitru Paraschiv, Alexandru Dinu Gheorghe Pişcãrac, Ioana Roşca şi Adrian Mateescu. Ceilalţi autori ai excepţiei de neconstituţionalitate sunt reprezentaţi de procuratorul Mihai Cucu Dogaru, asistat de acelaşi avocat. Casa de Economii şi Consemnaţiuni" - S.A. şi Ministerul Finanţelor Publice lipsesc, procedura de citare în ceea ce le priveşte fiind legal îndeplinitã.
Avocatul autorilor excepţiei solicitã conexarea dosarelor nr. 270D/2006, 271D/2006, 272D/2006, 273D/2006, 274D/2006, 275D/2006, 276D/2006, 277D/2006, 364D/2006, 365D/2006, 366D/2006, 367D/2006, 410D/2006, 411D/2006, 412D/2006, 413D/2006 şi 415D/2006 la Dosarul nr. 269D/2006, datã fiind identitatea de obiect al celor optsprezece dosare.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexãrii.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea dosarelor anterior menţionate.
Cauza fiind în stare de judecatã, avocatul autorilor excepţiei solicitã admiterea criticii de neconstituţionalitate, întrucât, prin aplicarea dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, atât în cauzele comerciale, cât şi în cele civile, se aduce atingere în mod nejustificat drepturilor şi garanţiilor procesuale ale pãrţilor.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã motivele invocate în susţinerea criticii nu relevã o problemã de constituţionalitate şi pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 20.748/301/2005, prin încheierile din 17 februarie 2006, pronunţate în dosarele nr. 11.746/301/2005 şi nr. 11.859/301/2005, prin încheierile din 20 februarie 2006, pronunţate în dosarele nr. 14/301/2006 şi nr. 20.872/301/2005, prin încheierile din 24 februarie 2006, pronunţate în dosarele nr. 11.850/301/2005 şi nr. 21.088/301/2005, prin încheierile din 27 februarie 2006, pronunţate în dosarele nr. 18.940/301/2005 şi nr. 25/301/2006, Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ana Betlendi, Doina Magdalena Duca, Ruxandra Cãtãlina Baltag, Constanţa Cornelia Eliza Popovici, Dan Constantin Sorin Popovici, Nicolai Pomârleanu, Silvia Chindruş, Dumitru Paraschiv, Lenuţa Iuga, Alexandru Dinu şi Traian Goia.
Prin încheierile din 3 februarie 2006, pronunţate în dosarele nr. 242/3/2006, nr. 181/3/2006, nr. 276/3/2006 şi nr. 246/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Alexandra Pişcãrac, Gheorghe Pişcãrac, Ioana Roşca, Mihail Iliescu şi Marieana Antim.
Prin încheierile din 13 martie 2006, pronunţate în dosarele nr. 17.501/301/2005, nr. 12.080/301/2005, nr. 11.876/301/2005, nr. 11.734/301/2005 şi nr. 4.744/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Natalia Cerba, Adrian Mateescu, Filoftia Mitrea, Elena Nicolae şi Origen Tranca.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia aratã cã textul de lege criticat încalcã dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la apãrare şi la un proces echitabil, întrucât imprecizia textului de lege criticat dã posibilitatea instanţei de a-l aplica şi în litigiile dintre persoane fizice, necomercianţi, şi persoane juridice, comercianţi. Prin aplicarea procedurii prealabile a concilierii, specificã soluţionãrii litigiilor în materie comercialã, raportului juridic civil comerciant-necomerciant, se încalcã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi se îngrãdeşte dreptul persoanei de a beneficia de judecarea procesului într-un termen rezonabil, suficient pentru pregãtirea apãrãrii.
Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã şi Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, aplicarea legii comerciale în litigiile dintre un comerciant şi un necomerciant fiind expres reglementatã de art. 56 din Codul comercial. Se mai aratã cã, pe de o parte, principiul celeritãţii soluţionãrii litigiilor comerciale nu vine în conflict cu normele de procedurã civilã care au caracterul unor garanţii procesuale, iar, pe de altã parte, judecãtorul are obligaţia de a pune în vedere pãrţilor drepturile şi obligaţiile ce le revin şi de a stãrui, în toate fazele procesuale, pentru soluţionarea amiabilã a cauzei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã critica formulatã ca fiind lipsitã de temei legal şi invocã, în acest sens, jurisprudenţa constantã prin care Curtea Constituţionalã a respins excepţiile cu un atare obiect.
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, dispoziţii care au urmãtorul conţinut: "În procesele şi cererile în materie comercialã evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecatã, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directã cu cealaltã parte.
În scopul arãtat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversã, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijinã acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandatã cu dovadã de primire, prin telegramã, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigurã transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face şi prin înmânarea înscrisurilor sub semnãturã de primire.
Data convocãrii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.
Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arãtarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului şi a punctului de vedere al fiecãrei pãrţi.
Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocãrii prevãzute la alin. 2, dovada cã de la data primirii acestei convocãri au trecut 30 de zile se anexeazã la cererea de chemare în judecatã."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 15 referitoare la universalitatea drepturilor, libertãţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 care consacrã egalitatea în faţa legii, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 referitoare la dreptul la apãrare şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmãrit sã transpunã în practicã principiul celeritãţii soluţionãrii litigiilor dintre pãrţi - mai pregnant în materie comercialã - şi sã degreveze activitatea instanţelor de judecatã. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedurã extrajudiciarã care sã ofere pãrţilor posibilitatea de a se înţelege asupra eventualelor pretenţii ale reclamantului, fãrã implicarea autoritãţii judecãtoreşti competente. Faţã de aceste raţiuni majore, condiţionarea sesizãrii instanţei de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnicã nu poate fi calificatã ca o îngrãdire a accesului liber la justiţie, în accepţiunea prohibitã de prevederile constituţionale de referinţã, atâta vreme cât partea interesatã poate sesiza instanţa judecãtoreascã cu cererea de chemare în judecatã.
Pe de altã parte, autorii excepţiei deduc neconstituţionalitatea reglementãrii legale criticate, constând în îngrãdirea accesului liber la justiţie, şi din interpretarea şi aplicarea textului de lege supus controlului, în situaţia în care reclamantul, considerând cã litigiul are naturã juridicã civilã, sesizeazã direct instanţa, care, analizând situaţia de fapt, calificã acţiunea drept litigiu comercial şi o respinge ca fiind prematur introdusã, întrucât nu s-a fãcut dovada parcurgerii procedurii prealabile de conciliere.
Cu privire la aceastã criticã de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã sfera litigiilor comerciale este reglementatã potrivit criteriilor stabilite prin art. 3-6 din Codul comercial, referitoare la faptele de comerţ. Acestea sunt fie obiective, datoritã naturii lor juridice sau pentru motive de ordine publicã, fiind calificate ca atare prin lege, fie subiective, în considerarea calitãţii de comerciant a persoanei care le sãvârşeşte.
Curtea apreciazã cã stabilirea naturii juridice a cererii de chemare în judecatã are la bazã criteriile stabilite prin dispoziţiile legale menţionate mai sus, acestea furnizând premisa intrinsecã la care face trimitere art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, o eventualã imprecizie sau lipsã de rigoare a lor, de naturã sã antreneze erori de calificare a naturii juridice a cauzei, neoferind temei criticii de neconstituţionalitate a reglementãrii legale deduse controlului. Or, este evident cã actele juridice încheiate între persoane fizice şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni, respectiv contractele de depozit, reprezintã, potrivit art. 3 pct. 11 din Codul comercial, atât fapte de comerţ obiective, datã fiind natura juridicã a operaţiunilor bancare, cât şi subiective, potrivit art. 4 din acelaşi cod, datoritã calitãţii de comerciant a persoanei juridice ce desfãşoarã astfel de operaţiuni.
Aşa fiind, împrejurarea cã persoana interesatã, deşi cunoştea sau ar fi trebuit sã cunoascã dispoziţiile legale referitoare la soluţionarea litigiilor în materie comercialã, ca şi consecinţele juridice ale nerespectãrii lor, nu s-a conformat exigenţei legale, invocând, de fapt, propria sa culpã, lipseşte de îndreptãţire critica reglementãrii în cauzã, potrivit principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
Faţã de cele arãtate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 720^1 din Codul de procedurã civilã sunt în concordanţã cu prevederile constituţionale privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii, accesul liber la justiţie, dreptul la apãrare sau cele referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi cu reglementãrile internaţionale cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil.
De altfel, asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu prin <>Decizia nr. 335 din 16 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004, raţiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare pãstrându-şi valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã în faţa Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti de cãtre Ana Betlendi în Dosarul nr. 20.748/301/2005, de Doina Magdalena Duca şi Ruxandra Cãtãlina Baltag în Dosarul nr. 11.746/301/2005, de Constanţa Cornelia Eliza Popovici şi Dan Constantin Sorin Popovici în Dosarul nr. 11.859/301/2005, de Nicolai Pomârleanu în Dosarul nr. 11.850/301/2005, de Silvia Chindruş în Dosarul nr. 21.088/301/2005, de Dumitru Paraschiv în Dosarul nr. 18.940/301/2005, de Lenuţa Iuga în Dosarul nr. 25/301/2006, de Alexandru Dinu în Dosarul nr. 14/301/2006 şi de Traian Goia în Dosarul nr. 20.872/301/2005, în faţa Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã de cãtre Alexandra Pişcãrac şi Gheorghe Pişcãrac în Dosarul nr. 242/3/2006, de Ioana Roşca în Dosarul nr. 181/3/2006, de Mihail Iliescu în Dosarul nr. 276/3/2006 şi de Marieana Antim în Dosarul nr. 246/3/2006, şi în faţa Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã de cãtre Natalia Cerba în Dosarul nr. 17.501/301/2005, de Adrian Mateescu în Dosarul nr. 12.080/301/2005, de Filoftia Mitrea în Dosarul nr. 11.876/301/2005, de Elena Nicolae în Dosarul nr. 11.734/301/2005 şi de Origen Tranca în Dosarul nr. 4.744/3/2006.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
