Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 36 din 14 decembrie 2009 privind recursul in interesul legii, privind admisibilitatea cererilor de revizuire, respectiv de contestatie la executare, in cazul incidentei autoritatii de lucru judecat
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 22 iunie 2010
Dosar nr. 26/2009
Sub preşedinţia doamnei judecãtor Lidia Bãrbulescu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti privind admisibilitatea cererilor de revizuire, respectiv de contestaţie la executare, în cazul incidenţei autoritãţii de lucru judecat.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 67 de judecãtori din 103 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea - adjunct al procurorului general.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat cã obiectul recursului în interesul legii a fost limitat numai la cererile de revizuire şi contestaţie la executare, excluzând cererile de contopire care nu pot intra sub incidenţa autoritãţii de lucru judecat, deşi sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti le-a avut în vedere şi pe acestea din urmã. A solicitat, în concluzie, admiterea recursului în interesul legii, în sensul de a se stabili cã, în cazul în care instanţa învestitã cu soluţionarea unei cereri de revizuire ori a unei contestaţii la executare constatã existenţa autoritãţii de lucru judecat, urmeazã sã respingã respectiva cerere ca inadmisibilã.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii şi sesizãrii Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar în legãturã cu soluţionarea cererilor de revizuire şi a contestaţiilor la executare formulate succesiv, în condiţiile existenţei identitãţii de persoane, de temei legal, de motive şi apãrãri invocate în susţinerea acestora.
Astfel, unele instanţe au considerat cã asemenea cereri trebuie soluţionate pe fond chiar dacã existã identitate de persoane şi s-au invocat, cu ocazia soluţionãrii acestora, aceleaşi temeiuri legale, motive şi apãrãri.
Alte instanţe, dimpotrivã, s-au pronunţat în sensul cã, în cazul când se constatã cã existã identitate de persoane, de temei legal, de motive şi apãrãri invocate în cuprinsul cererilor de revizuire şi al contestaţiilor la executare formulate succesiv, acestea trebuie respinse ca inadmisibile.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi au aplicat corect dispoziţiile legii.
În adevãr, în cuprinsul art. 403 din Codul de procedurã penalã, prin care s-a reglementat procedura admiterii în principiu a cererii de revizuire, este instituitã la alin. 1 obligaţia instanţei de a verifica, între altele, dacã aceastã cerere este fãcutã în condiţiile prevãzute de lege.
O astfel de verificare presupune, mai întâi, sã se aprecieze asupra susceptibilitãţii unei atare cereri de a fi examinatã prin prisma reglementãrilor legale ce ar putea constitui impedimente în exercitarea cãii de atac a revizuirii.
În aceste condiţii, limitarea exercitãrii şi promovãrii în continuare a unei cereri de revizuire, în cadrul procedurii prealabile a admiterii în principiu, trebuie luatã în considerare atât timp cât anumite piedici legale, cum este şi autoritatea de lucru judecat, nu îngãduie compatibilitatea cãii respective de atac de a determina rejudecarea fondului cauzei.
Sub acest aspect, este unanim admis cã situaţia juridicã stabilitã prin soluţionarea definitivã a unei cauze penale deduse judecãţii reflectã adevãrul impus de recunoaşterea principiului de drept "res judicata pro veritate habetur". De aceea, în mãsura în care rezolvarea datã asupra unei cereri de revizuire priveşte persoane, temeiuri juridice, motive şi apãrãri ce fac obiectul unei cereri de revizuire ulterioare, cu conţinut identic, aceastã nouã cerere de revizuire nu constituie decât o repetare a celei deja soluţionate, intrând în coliziune cu dispoziţiile legale privind autoritatea de lucru judecat.
De observat în aceastã privinţã cã faţã de dispoziţiile art. 137 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, aplicabile şi în procesul penal potrivit art. 721 din acelaşi cod, instanţa este obligatã sã se pronunţe mai întâi asupra excepţiilor de procedurã, precum şi asupra celor de fond, care fac de prisos sã se mai procedeze la cercetarea în fond a pricinii.
Ca urmare, în raport cu reglementarea de la art. 166 din Codul de procedurã civilã, aplicabil şi în procesul penal, în care se prevede cã "excepţia puterii lucrului judecat se poate ridica, de pãrţi sau de judecãtor, chiar înaintea instanţei de recurs", adicã oricând, este de la sine înţeles cã instanţa de revizuire nu poate trece peste o asemenea excepţie, ea trebuind sã o invoce, chiar din oficiu, înainte de a aborda examinarea în fond a cererii de revizuire.
Evident, în lipsa unei reglementãri adecvate în legislaţia penalã a conţinutului autoritãţii de lucru judecat, constatarea existenţei acesteia nu poate fi fãcutã decât în conformitate cu reglementarea de principiu de la art. 1201 din Codul civil, potrivit cãreia "este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecatã are acelaşi obiect, este întemeiatã pe aceeaşi cauzã şi este între aceleaşi pãrţi, fãcutã de ele sau în contra lor în aceeaşi calitate".
Reiese deci cã, faţã de specificul cererii de revizuire din procesul penal, condiţiile instituite în reglementarea de principiu, datã autoritãţii de lucru judecat prin art. 1201 din Codul civil, implicã neîndoielnic existenţa identitãţii de persoane, de temei legal, de motive şi apãrãri invocate cu ocazia soluţionãrii noii cereri în raport cu cererea anterioarã de revizuire definitiv judecatã.
Pentru aceeaşi raţiune, faţã de specificul procedurii ce trebuie parcursã în vederea soluţionãrii contestaţiei la executare, astfel cum aceastã procedurã este reglementatã în art. 462 cu referire la art. 460 din Codul de procedurã penalã, o atare cale de atac devine, de asemenea, inadmisibilã, operând efectele autoritãţii de lucru judecat, dacã existã identitate de persoane, de temei legal, de motive şi apãrãri invocate în raport cu cererea de contestaţie la executare rezolvatã anterior, cu caracter definitiv.
În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, precum şi ale art. 414^2 din Codul de procedurã penalã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se decide cã sunt inadmisibile cererile repetate de revizuire şi, respectiv, de contestaţie la executare, dacã existã identitate de persoane, de temei legal, de motive şi apãrãri invocate în soluţionarea acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti.
Se stabileşte cã cererile repetate de revizuire şi, respectiv, contestaţie la executare sunt inadmisibile, dacã existã identitate de persoane, de temei legal, de motive şi apãrãri invocate în soluţionarea acestora.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedurã penalã.
Pronunţatã în şedinţã publicã astãzi, 14 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
judecãtor LIDIA BĂRBULESCU
Prim-magistrat-asistent,
Adriana Daniela White
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
