Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 359 din 12 decembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 2 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 97 din 17 februarie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 2 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Nae Ilie în Dosarul nr. 1.163/2002 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, apreciind ca dispoziţiile criticate nu contravin principiului egalitãţii în fata legii şi nici dreptului la apãrare, invocand în acest sens jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale în materie, şi anume deciziile nr. 70/1993, nr. 74/1994, nr. 85/1994 şi nr. 116/2002.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 mai 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 1.163/2002, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Nae Ilie într-o cauza civilã având ca obiect recursul declarat de autorul exceptiei impotriva unei decizii civile a Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca dispoziţiile criticate incalca dreptul justitiabilului de a avea acces la cele trei grade de jurisdicţie şi, prin urmare, principiul constituţional al egalitãţii cetãţenilor în fata legii.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece nu calitatea şi identitatea pãrţilor atrag aplicarea dispoziţiilor contestate, ci situaţia premisa avutã în vedere de aceste prevederi. Ca atare, nu se poate retine încãlcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la egalitatea cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice, deoarece legiuitorul poate stabili reguli speciale de care beneficiazã toţi cetãţenii aflaţi în anumite situaţii identice.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, cu urmãtoarea motivare: "Din perspectiva art. 125 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãruia competenta şi procedura de judecata sunt stabilite prin lege, precum şi a art. 128 din Constituţie, în temeiul cãruia impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii, se înţelege ca Legea fundamentalã a lãsat la latitudinea legiuitorului reglementarea competentei, a procedurii, precum şi a cãilor de atac, în raport cu specificul domeniilor litigioase reglementate. [...] Referitor la invocarea neconstitutionalitatii art. 297 alin. 2 în raport cu art. 16 din Constituţie, consideram ca şi sub acest aspect excepţia este neîntemeiatã. Fãrã indoiala, dispoziţiile art. 297 alin. 2 din Codul de procedura civilã nu creeazã discriminãri între cetãţeni pe criterii de rasa, de naţionalitate, de origine etnicã, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politica, de avere sau de origine socialã, criterii ale egalitãţii în drepturi prevãzute atât în art. 4 alin. (2) din Constituţie, cat şi în art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Norma cuprinsã în textul de lege criticat este aplicabilã tuturor cauzelor de acest fel, precum şi tuturor pãrţilor din aceste cauze, în egala mãsura."
Avocatul Poporului apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, pentru considerentele arãtate în deciziile Curţii Constituţionale nr. 70/1993, nr. 74/1994, nr. 85/1994 şi nr. 116/2002.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezulta din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 297 alin. 2 din Codul de procedura civilã, astfel cum au fost modificate prin <>art. 1 pct. 104 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Ca urmare a acestor modificãri dispoziţiile criticate de autor ca nefiind constituţionale au urmãtorul conţinut: "Dacã prima instanta s-a declarat competenta şi instanta de apel stabileşte ca a fost necompetentã, anuland hotãrârea atacatã, va trimite cauza spre judecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţionalã competent, afarã de cazul când constata propria sa competenta. În acest caz, precum şi atunci când exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat în fond, instanta de apel, anuland în tot sau în parte procedura urmatã şi hotãrârea pronunţatã, va retine procesul spre judecare."
În susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), care au urmãtorul conţinut: "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale vizate în mod expres de autorul exceptiei prevãd obligaţia instanţei de apel de a retine procesul spre judecare, atunci când exista vreun motiv de nulitate a hotãrârii, iar prima instanta a judecat în fond.
Susţinerile autorului, în sensul ca prin dispoziţiile legale criticate se incalca principiul triplului grad de jurisdicţie, sunt neintemeiate deoarece Legea fundamentalã nu consacra un asemenea principiu şi nici numãrul gradelor de jurisdicţie ale unui proces. Pe de alta parte, potrivit art. 125 alin. (3), coroborat cu art. 128 din Constituţie, stabilirea cãilor de atac este de competenta exclusiva a legiuitorului.
Curtea constata, de asemenea, ca principiul constituţional al egalitãţii cetãţenilor în fata legii nu este încãlcat prin dispoziţiile criticate, deoarece legiuitorul, asa cum a statuat constant Curtea Constituţionalã în jurisprudenta sa (de exemplu, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), are libertatea sa reglementeze soluţii diferite pentru situaţii diferite.
Cu privire la dispoziţiile legale criticate, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 116 din 11 aprilie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2002, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Având în vedere ca în prezenta cauza nu au fost aduse împrejurãri noi, de natura sa determine schimbarea practicii Curţii, soluţia de respingere este valabilã şi în acest dosar.
Fata de cele mai sus arãtate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 2 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Nae Ilie în Dosarul nr. 1.163/2002 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 12 decembrie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiva
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
