Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 356 din 10 decembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 3 martie 2003
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de primarul municipiului Braşov, Ioan Ghise, în dosarele nr. 147/R/C/2002 şi, respectiv, nr. 157/R/C/2002 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, dosare conexate în şedinţa publica din 3 decembrie 2002.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 3 decembrie 2002 şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi data, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la 10 decembrie 2002.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin încheierile din 20 iunie 2002 Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de primarul municipiului Braşov în dosarele nr. 147/R/C/2002 şi nr. 157/R/C/2002 ale acelei instanţe.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia a arãtat ca <>art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 incalca dispoziţiile art. 21 din Constituţie privind liberul acces la justiţie. În acest sens s-a arãtat ca, potrivit textului criticat, primarul nu poate ataca în fata instanţelor de contencios administrativ hotãrârile consiliului local pe care le considera ilegale, având numai posibilitatea de a se adresa prefectului, care, la rândul sau, are facultatea, dar nu şi obligaţia, de a sesiza instanta de contencios administrativ. De asemenea, autorul exceptiei a susţinut ca, asa cum a decis şi Tribunalul Braşov, imposibilitatea primarului de a se adresa justiţiei pe calea <>Legii nr. 215/2001 este însoţitã de imposibilitatea de a promova o acţiune în contencios administrativ, în baza <>Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificãrile ulterioare. În acest sens s-a arãtat ca primarul nu are calitate procesuala activa în contencios administrativ, întrucât nu este o persoana vãtãmatã în drepturile sale de o autoritate publica, ci, potrivit <>Legii nr. 215/2001 , acesta reprezintã el însuşi o autoritate publica localã.
Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã ca dispoziţia criticata este constituţionalã, întrucât "prevederile constituţionale ale art. 21 se referã la liberul acces la justiţie al persoanei fizice sau juridice şi nicidecum al vreunei autoritãţi".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În esenta, se arata ca "dispoziţiile <>art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 care prevãd, pentru primar, numai dreptul de a sesiza prefectul în legatura cu existenta unei hotãrâri ilegale a consiliului local, nu şi dreptul de a ataca el însuşi actul în fata instanţelor judecãtoreşti, au la baza diferenţa de natura juridicã pe care legea o stabileşte între consiliul local şi primar; astfel, potrivit <>art. 21 din Legea nr. 215/2001 , consiliul local este autoritatea deliberativa, iar primarul este autoritatea executivã a administraţiei publice locale. Poziţia primarului este de autoritate publica, obligatã sa îndeplineascã acele atribuţii pe care i le acorda legea, fãrã a putea, însã, sa acţioneze ca persoana fizica sau juridicã - legea neacordandu-i aceasta calitate, astfel încât nu se pune problema aplicabilitatii dispoziţiilor art. 21 din Constituţie".
Avocatul Poporului considera ca textele atacate sunt constituţionale, întrucât, potrivit art. 120 alin. (1) şi (2) din Constituţie şi <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , "primarul nu exercita competenta în nume propriu, ci în numele colectivitãţii care l-a ales, în scopul realizãrii autonomiei locale"; asadar, calitatea primarului, de autoritate executivã, este distinctã de calitatea de persoana fizica, titulara de drepturi şi ţinuta de obligaţii, iar art. 21 din Constituţie nu se referã la liberul acces la justiţie al unei autoritãţi a administraţiei publice, ci al persoanelor fizice sau juridice.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţia legalã criticata, raportatã la prevederile Constituţiei, precum şi prevederile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei îl constituie dispoziţiile <>art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , text care are urmãtorul cuprins:
"(1) Primarul îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
[...] b) asigura aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului local. În situaţia în care apreciazã ca o hotãrâre este ilegala, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizeazã pe prefect."
În opinia autorului exceptiei textele criticate contravin prevederilor art. 21 din Constituţie, potrivit cãrora:
"(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."
Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea constata ca posibilitatea primarului de a se adresa justiţiei depinde de calitatea în care acesta acţioneazã în instanta. Astfel, potrivit art. 120 din Constituţie şi <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , primarul reprezintã autoritatea executivã a administraţiei publice locale; în acelaşi timp însã, conform art. 67 din acelaşi act normativ, primarul este reprezentantul în justiţie al colectivitãţii locale, ca persoana juridicã de drept public.
Curtea constata ca, în calitate de autoritate executivã a administraţiei publice locale, primarul exercita doar acele atribuţii care îi sunt conferite de lege. În acest sens <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 prevede: "Competentele şi atribuţiile autoritãţilor administraţiei publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline şi exclusive, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege."
Pe de alta parte însã, autorul exceptiei a arãtat ca primarul poate acţiona şi în calitate de reprezentant al unitãţii administrativ-teritoriale, care este un subiect de drept public. Din aceasta perspectiva autorul exceptiei a susţinut ca, datoritã nerecunoasterii dreptului primarului de a se adresa direct instanţelor de judecata, se restrânge, pe cale de consecinta, accesul liber la justiţie al comunitãţii locale pe care acesta o reprezintã. Astfel, potrivit <>art. 19 din Legea nr. 215/2001 , "Comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice de drept public [...]", iar conform art. 67 alin. (1) din aceeaşi lege, "Primarul reprezintã comuna sau oraşul în relaţiile cu alte autoritãţi publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau strãine, precum şi în justiţie".
Din prevederile art. 67 din Legea nr. 215/200 reiese ca primarul este abilitat sa reprezinte în justiţie unitatea administrativ-teritorialã, dar aceasta dispoziţie vizeazã numai raporturile colectivitãţii locale cu terţii, nu şi pe cele cu consiliul local, care este un organ al unitãţii administrativ-teritoriale ca şi primarul şi are aceeaşi legitimitate cu acesta.
Având aceeaşi legitimitate, cele doua autoritãţi locale emit acte cu efecte similare. Astfel, potrivit art. 46 şi, respectiv, <>art. 71 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , atât hotãrârile consiliului local, cat şi dispoziţiile primarului sunt fie acte cu caracter normativ, fie cu caracter individual. Aceste acte sunt supuse unui control judecãtoresc simetric, nici una dintre cele doua autoritãţi neputând ataca, în mod direct, în contencios administrativ, actele emise de cealaltã. Autoritatea cãreia îi incumba sarcina de a veghea la respectarea legii în desfãşurarea activitãţilor aferente exercitãrii autonomiei locale este prefectul, care acţioneazã în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, în vederea sesizãrii instanţei judecãtoreşti cu privire la pretinsa ilegalitate a unui act al consiliului local. Aceasta competenta este, de altfel, prevãzutã de art. 27 alin. (1) din lege, potrivit cãruia: "Prefectul poate ataca, în total sau în parte, în fata instanţei de contencios administrativ, hotãrârile adoptate de consiliul local sau de consiliul judeţean, precum şi dispoziţiile emise de primar sau de preşedintele consiliului judeţean, în cazul în care considera aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale [...]."
Faptul ca primarul nu dispune de o cale de atac directa impotriva hotãrârilor consiliului local pe care le considera ilegale nu echivaleaza însã cu excluderea posibilitatii ca aceste acte sa fie deduse controlului instanţelor de judecata. Pe lângã posibilitatea generalã a prefectului de a ataca asemenea acte în contencios administrativ, exista şi situaţii specifice în care controlul judecãtoresc poate fi declansat la initiativa altor persoane, spre exemplu, în cazul prevãzut la <>art. 47 din Legea nr. 215/2001 , când "acţiunea poate fi introdusã de orice persoana interesatã".
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de primarul municipiului Braşov, Ioan Ghise, în dosarele nr. 147/R/C/2002 şi nr. 157/R/C/2002 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 10 decembrie 2002.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
