Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
DECIZIE nr. 355 din 22 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 355 din 22 martie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 355 din 22 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 13 iulie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Stelian Aivãncesei în Dosarul nr. 4.193/193/2010 al Judecãtoriei Botoşani.
    La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Stelian Aivãncesei, lipsind cealaltã parte, pentru care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul autorului excepţiei, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã, expunând, pe larg, considerentele care fundamenteazã temeinicia acesteia.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 17 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.193/193/2010, Judecãtoria Botoşani a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie invocatã de Stelian Aivãncesei, cu ocazia soluţionãrii unei cauze având ca obiect o contestaţie la executare.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã drepturile sale salariale au fost stabilite prin încheierea contractului individual de muncã, salariul fiind indexat şi majorat legal prin ordonanţe ale Guvernului, iar potrivit art. 10 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, contractul individual de muncã este contractul în temeiul cãruia o persoanã fizicã, denumitã salariat, se obligã sã presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoanã fizicã sau juridicã, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. De asemenea, potrivit art. 78 din acelaşi cod, în cazul în care concedierea a fost efectuatã în mod netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despãgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, iar la solicitarea salariatului, instanţa care a dispus anularea concedierii va repune pãrţile în situaţia anterioarã emiterii actului de concediere.
    Considerã cã aplicarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009, modificatã prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 18/2010 şi prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 45/2010, în situaţia sa, este nelegalã, deoarece aceasta nu face diferenţa între drepturile salariale obţinute prin sentinţe judecãtoreşti definitive şi executorii în cazul salariaţilor din instituţiile publice care au obţinut o completare a acestor drepturi, deoarece li s-au acordat anumite sporuri, prime etc. la salariul stabilit prin contractul individual de muncã, ceea ce în cazul sãu nu este aplicabil, întrucât drepturile salariale nu au fost obţinute prin sentinţe, şi au fost stabilite prin negocieri directe cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, în cazul sãu, se instituie o discriminare, deoarece contractul de muncã a încetat abuziv, nu a beneficiat de salariu, ceea ce nu este acelaşi lucru cu salariaţii din instituţiile publice care au beneficiat de salariu, iar drepturile salariale stabilite prin sentinţe sunt doar o completare a acestora.
    Judecãtoria Botoşani opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. Astfel, apreciazã cã dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009, prin care se suspendã executarea hotãrârilor judecãtoreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar şi eşalonarea plãţii pânã în anul 2014, încalcã prevederile constituţionale şi convenţionale referitoare la neretroactivitatea legii civile şi genereazã discriminare, restrângerea dreptului de acces liber la justiţie şi a dreptului de proprietate, creanţele având caracterul unui bun, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, relevantã fiind în acest sens practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotãrârea din 6 decembrie 2007, pronunţatã în Cauza Beian împotriva României). Mai mult, se poate aprecia o încãlcare a dreptului la un proces echitabil şi la mãsuri de protecţie socialã, dreptul la un trai decent. Este adevãrat cã în situaţii de excepţie cum ar fi îndatorare excesivã, încetare de plãţi, dificultãţi financiare deosebite, este admisibilã o eşalonare a acestor drepturi, astfel cum şi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa a avut în vedere acest aspect, cu condiţia ca aceste plãţi sã se facã într-un termen rezonabil, apreciind cã prelungirea fazei de executare de 2 ani şi 10 luni constituie un asemenea termen. În cauza de faţã, prelungirea fazei de executare pe o perioadã de 4-5 ani şi chiar mai mult nu poate fi consideratã o perioadã rezonabilã, chiar în contextul unui deficit bugetar şi a unor condiţii economice dificile.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, astfel cum a fost modificatã prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010, care au urmãtorul cuprins:
    - Art. 1. alin. (1): "(1) Plata sumelor prevãzute prin hotãrâri judecãtoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pânã la data de 31 decembrie 2009, se va realiza dupã o procedurã de executare care începe astfel:
    a) în anul 2012 se plãteşte 34% din valoarea titlului executoriu;
    b) în anul 2013 se plãteşte 33% din valoarea titlului executoriu;
    c) în anul 2014 se plãteşte 33% din valoarea titlului executoriu."
    Autorul excepţiei susţine cã textele de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
    I. Din economia textelor criticate se constatã cã acestea reglementeazã o procedurã de executare dupã care se va realiza plata unor sume prevãzute prin hotãrâri judecãtoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii.
    Deşi prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu fac diferenţa explicitã între drepturile salariale obţinute prin sentinţe judecãtoreşti definitive şi executorii în cazul salariaţilor din instituţiile publice care au obţinut o majorare sau o completare a acestor drepturi, prin care li s-au acordat anumite sporuri, prime etc. la salariul stabilit prin contractul individual de muncã, şi drepturile salariale cuprinse în contractul individual de muncã, se poate reţine cã întinderea de aplicare a acesteia, aşa cum de altfel reiese şi din titlul sãu, este circumscrisã la hotãrâri judecãtoreşti prin care au fost acordate drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar şi nu la hotãrâri judecãtoreşti prin care instituţiile publice sunt obligate la plata unor sume de bani în favoarea salariaţilor ca urmare a concedierilor efectuate în mod netemeinic sau nelegal.
    Prin urmare, una este situaţia în care anumite categorii de salariaţi au sesizat instanţele judecãtoreşti pentru a obţine aplicarea unor dispoziţii legale prin care sã obţinã o majorare a drepturilor salariale, majorare care le-a fost refuzatã de angajator tocmai pe motivul cã acele dispoziţii legale nu se aplicã, şi alta este situaţia în care un salariat a sesizat instanţa pentru ca aceasta sã constate concedierea sa nelegalã şi sã dispunã revenirea la situaţia anterioarã, prin urmare sã restabileascã ordinea de drept încãlcatã.
    În prima situaţie este vorba de obţinerea unor drepturi de naturã salarialã care nu au fost acordate prin procedura normalã şi nu este cazul a distinge motivele pentru care angajatorii instituţii publice - nu au acordat aceste drepturi, iar drepturile astfel obţinute greveazã bugetul public fãrã ca Guvernul sã aibã posibilitatea sã angajeze cheltuieli de naturã salarialã prin bugetul de stat.
    Doar pentru aceastã stare de lucruri Guvernul a emis Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009, care a fost modificatã prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 18/2010 şi prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 45/2010, prin care a eşalonat acordarea acestor drepturi cuprinse în hotãrâri judecãtoreşti pe o perioadã de timp care sã poatã fi susţinutã de resursele financiare ale bugetului.
    De altfel, Curtea constatã cã prima eşalonare a plãţii sumelor prevãzute în titlurile executorii a fost reglementatã prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei. Ulterior acestui act normativ a fost adoptatã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, ce reglementeazã eşalonarea plãţii sumelor prevãzute în titlurile executorii, având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar.
    În consecinţã, ţinând cont de intenţia legiuitorului, este evident cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar nu vizeazã ipoteza art. 78 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ci ipoteza unor drepturi salariale suplimentare obţinute prin legi speciale.
    II. Persoanele care au câştigat în instanţã drepturi salariale ca urmare a concedierii, dupã ce instanţa de judecatã a stabilit cã aceasta a fost efectuatã în mod netemeinic sau nelegal, aşa cum este prevãzut în art. 78 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, se aflã în altã situaţie juridicã decât cea vizatã de Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 şi de Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009.
    Potrivit prevederilor invocate din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în cazul în care concedierea a fost efectuatã în mod netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despãgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, iar la solicitarea salariatului instanţa care a dispus anularea concedierii va repune pãrţile în situaţia anterioarã emiteri actului de concediere.
    Potrivit principiului de drept quod nullum est, nullum producit effectum, consecinţele juridice ale aplicãrii sancţiunii nulitãţii constau, pe de o parte, în lipsirea actului de efectele contrarii normelor ce ar fi trebuit avute în vedere la încheierea sa şi, pe de altã parte, în restabilirea legalitãţii.
    Or, restabilirea legalitãţii, ca efect al nulitãţii, implicã restabilirea situaţiei anterioare. Aceasta presupune ca persoana în cauzã, ca urmare a anulãrii concedierii, sã ajungã la situaţia de a-şi recupera toate drepturile de care a fost deposedatã prin actul nelegal al angajatorului, respectiv sã îşi recupereze statutul de salariat, funcţia sau postul, locul de muncã, sã primeascã salariul retroactiv cu titlu de despãgubiri şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat.
    Având în vedere cele expuse, Curtea constatã cã aspectele invocate de autorul excepţiei, în realitate, nu vizeazã o problemã ce ţine de contenciosul constituţional, ci este o problemã de interpretare şi aplicare a legii, ce este atributul exclusiv al instanţelor judecãtoreşti.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Stelian Aivãncesei în Dosarul nr. 4.193/193/2010 al Judecãtoriei Botoşani.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 martie 2011.


                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                                Ioniţa Cochinţu

                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016