Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 354 din 10 decembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. c), ale art. 10 alin. 2, precum si ale titlului III din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/1996 , cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 27 februarie 2003
Costica Bulai - preşedinte
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. c), ale <>art. 10 alin. 2, precum şi ale titlului III din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Arkass Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 978/2002 al Tribunalului Mures - Secţia civilã.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, apreciind ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale şi invocand în acest sens jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 iulie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 978/2002, Tribunalul Mures - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. c), ale <>art. 10 alin. 2, precum şi ale titlului III din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Arkass Impex" - S.R.L. într-o cauza având ca obiect recursul declarat de aceasta impotriva unei sentinţe civile pronunţate de Judecãtoria Reghin.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca textele criticate sunt neconstituţionale, deoarece atât dreptul la apãrare, cat şi liberul acces la justiţie sunt incalcate prin posibilitatea acordatã organului fiscal de a pune în executare, de îndatã, mãsurile pe care le stabileşte el însuşi prin procesul-verbal de constatare, act care reprezintã titlu executoriu. Potrivit susţinerilor autorului exceptiei, dispoziţiile criticate fac imposibila plata taxei de timbru şi a cauţiunii cerute pentru suspendarea executãrii, deoarece debitorul are conturile blocate, iar prin acestea se incalca dispoziţiile constituţionale referitoare la statul de drept, la garantarea dreptului de proprietate, precum şi cele referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi şi libertãţi fundamentale.
Tribunalul Mures - Secţia civilã, în fata cãruia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, considera ca textele legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul exceptiei, deoarece reglementeazã modalitãţile în care se realizeazã executarea silitã a creanţelor bugetare şi nu se referã la confiscarea de bunuri. Totodatã instanta considera ca debitorul are posibilitatea de a achitã obligaţiile stabilite de organul de control, fãrã a se trece direct la executarea silitã. Pe de alta parte, impotriva oricãrui act de executare debitorul poate formula contestaţie la executare, iar impotriva actelor organelor administrativ-jurisdicţionale poate introduce acţiuni în justiţie în condiţiile <>Legii nr. 29/1990 şi ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/2001 , ceea ce asigura pe deplin accesul liber la justiţie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate reglementeazã stabilirea obligaţiilor bugetare, precum şi executarea voluntara sau silitã a acestor obligaţii ce revin contribuabililor persoane fizice ori juridice, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, competenta şi procedura de judecata se stabilesc prin lege. De asemenea, considera ca "celor interesaţi le este asigurat accesul la justiţie, precum şi exercitarea în aceleaşi condiţii a drepturilor şi garanţiilor procesuale, astfel încât reglementãrile speciale, determinate de interesul general în realizarea creanţelor bugetare, nu pot constitui restrangeri care ar aduce atingere dreptului de proprietate sau oricãror alte drepturi".
Avocatul Poporului considera ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece, pe de o parte, reglementeazã numai condiţiile exercitãrii dreptului la acţiune, iar, pe de alta parte, actele organelor administrativ-jurisdicţionale pot fi atacate în justiţie în condiţiile <>Legii nr. 29/1990 .
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 lit. c), ale art. 10 alin. 2, precum şi ale titlului III "Executarea silitã" - cu referire la dispoziţiile art. 23 alin. 2, art. 25 alin. 2 şi 3, art. 40, art. 76 alin. 2 şi ale <>art. 78 alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 108/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Dispoziţiile legale criticate de autor au urmãtorul conţinut:
- Art. 4 lit. c): "Titlul de creanta este actul prin care, potrivit legii, se constata şi se individualizeazã obligaţia de plata privind creanţele bugetare prevãzute la art. 1, întocmit de organele de specialitate sau de persoanele împuternicite potrivit legii, astfel: [...] c) pentru diferenţele constatate între obligaţiile de plata determinate de plãtitor şi cele legal datorate, inclusiv majorãrile de întârziere pentru neplata la termen a impozitelor, a taxelor şi a altor venituri, stabilite cu ocazia verificãrilor ulterioare efectuate de organele abilitate de lege în acest scop, titlul de creanta este documentul care cuprinde rezultatele verificãrii sau constatãrii;";
- Art. 10 alin. 2: "Exercitarea cãilor de atac la organele competente, de cãtre plãtitori, cu privire la stabilirea obligaţiilor bugetare, nu suspenda obligaţia acestora de plata.";
- Art. 23 alin. 2: "Dacã debitorul nu a efectuat plata în termenul prevãzut în înştiinţarea de plata, organul de executare va începe executarea silitã prin comunicarea unei somaţii, prin care îi va face cunoscut debitorului ca, în termen de 15 zile, este obligat sa efectueze plata sumelor datorate.";
- Art. 25 alin. 2 şi 3: "Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta bugetarã este scadenta prin expirarea termenului de plata prevãzut de lege sau stabilit de organul competent, ori în alt mod prevãzut de lege.
Pentru obligaţiile bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii, amenzi, majorãri de întârziere şi alte sume datorate şi neachitate la termenul legal de plata, titlul executoriu îl constituie actul, emis sau aprobat de organul competent, prin care acestea se stabilesc.";
- Art. 40: "Organele de executare pot folosi, succesiv sau concomitent, oricare dintre modalitãţile de executare silitã prevãzute de prezenta ordonanta.";
- Art. 76 alin. 2: "Contestaţia poate fi facuta şi impotriva titlului executoriu, în temeiul cãruia a fost pornitã executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotãrâre data de o instanta judecãtoreascã sau de alt organ jurisdicţional şi dacã pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa prevadã posibilitatea ca o instanta competenta sa se pronunţe asupra acestuia.";
- Art. 78 alin. 2: "O data cu încuviinţarea suspendãrii, contestatorul va putea fi obligat sa depunã o cauţiune, dar nu mai mult decât suma ce reprezintã obligaţia bugetarã pentru care se face executarea silitã şi cheltuielile de executare. La stabilirea cauţiunii, instanta va tine seama de înscrisul constatator al dreptului invocat de contestator, de starea solvabilitãţii sale, de valoarea bunurilor supuse executãrii silite, de cuantumul sumei datorate, precum şi de orice alte date ce intereseazã soluţionarea contestaţiei."
În susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciazã ca prin dispoziţiile legale criticate au fost incalcate urmãtoarele prevederi ale Constituţiei:
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme şi sunt garantate.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 41 alin. (7) şi (8): "(7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscatã. Caracterul licit al dobândirii se prezuma.
(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.";
- Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãţii.";
- Art. 135: "(1) Statul ocroteşte proprietatea.
(2) Proprietatea este publica sau privatã.
(3) Proprietatea publica aparţine statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale.
(4) Bogãţiile de orice natura ale subsolului, cãile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorialã, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietãţii publice.
(5) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.
(6) Proprietatea privatã este, în condiţiile legii, inviolabilã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul exceptiei şi nici altor prevederi din Constituţia României.
Art. 53 alin. (1) din Constituţia României impune cetãţenilor obligaţia de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. Ca orice alta obligaţie legalã, şi aceasta se executa de bunãvoie, iar în caz contrar, prin mijloacele de constrângere prevãzute de lege.
<>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile ulterioare, reglementeazã condiţiile în care se executa creanţele bugetare, precum şi modalitãţile şi procedura de executare silitã, în cazurile în care debitorii nu-şi achitã de bunãvoie, la termen, obligaţiile de plata cãtre stat.
Curtea constata ca textele din ordonanta criticate de autorul sesizãrii nu contravin principiilor statului de drept, deoarece este de esenta statului de drept respectarea legilor de cãtre toţi cetãţenii, inclusiv a legilor prin care se stabilesc obligaţii patrimoniale cãtre stat şi a celor prin care se stabilesc mãsurile de constrângere impotriva debitorilor care nu-şi îndeplinesc voluntar obligaţiile.
De asemenea, dispoziţiile legale menţionate nu incalca prevederile constituţionale care consacra accesul liber la justiţie şi dreptul la apãrare (art. 21 şi 24 din Constituţie), întrucât, atât prin <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , cat şi prin alte acte normative (<>Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificãrile ulterioare, <>Ordonanta Guvernului nr. 13/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultura, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 39/2002 ), se asigura posibilitatea debitorilor de a ataca în justiţie actele de impunere ilegale şi mãsurile de executare silitã contrare legii.
Nu se poate retine nici încãlcarea dispoziţiilor constituţionale care garanteazã dreptul de proprietate (art. 41 şi 135 din Constituţie), deoarece prin executarea silitã ce face obiectul reglementãrii prevãzute de <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 nu se aduce atingere dreptului de proprietate în vreunul din modurile prohibite prin Legea fundamentalã (exproprierea şi confiscarea), ci se asigura executarea unor obligaţii patrimoniale izvorâte din îndatorirea fundamentalã a cetãţenilor de a contribui la cheltuielile publice.
În sfârşit, Curtea constata ca ordonanta criticata nu conţine dispoziţii de restrangere a exerciţiului drepturilor cetãţenilor dincolo de limitele stabilite prin art. 49 din Constituţie, asa cum, fãrã temei, susţine autorul exceptiei de neconstituţionalitate.
În acelaşi sens Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, prin care a statuat ca procedura de executare silitã prevãzutã de <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 este în deplina concordanta cu prevederile constituţionale (de exemplu, Decizia nr. 99 din 29 iunie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 26 iulie 1999, şi Decizia nr. 80 din 14 martie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 15 mai 2002).
Neintervenind elemente noi de natura a schimba jurisprudenta Curţii, considerentele şi soluţiile acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza.
Fata de cele mai sus arãtate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. c), ale <>art. 10 alin. 2, precum şi ale titlului III din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Arkass Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 978/2002 al Tribunalului Mures - Secţia civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 10 decembrie 2002.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiva
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
