Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 352 din 17 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 259 din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 222 alin. 7 si art. 223 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 28 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-şef delegat
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. 222 alin. 7 şi art. 223 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alexa Dimitrie şi Elvira Opran în Dosarul nr. 21.435/245/2007 al Tribunalului Iaşi - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate arãtând cã nemulţumirea autorilor excepţiei izvorãşte din modul de interpretare şi aplicare a legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 21.435/245/2007, Tribunalul Iaşi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. 222 alin. 7 şi art. 223 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alexa Dimitrie şi Elvira Opran în dosarul de mai sus.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi şi ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, deoarece este nemulţumit cã în speţa dedusã judecãţii instanţei de drept comun nu se ia în seamã o informare fãcutã altui organ decât cel de urmãrire penalã. Un cetãţean lezat în interesul sãu de o plângere formulatã unui organ de urmãrire penalã are acces la justiţie apelând la dispoziţiile art. 259 din Codul penal, pe când un cetãţean lezat printr-o plângere adresatã unui alt organ decât cel de urmãrire penalã nu se poate adresa instanţei cu plângere pentru sãvârşirea infracţiunii de denunţare calomnioasã.
În final, autorii excepţiei propun modificarea textelor legale criticate.
Tribunalul Iaşi - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu instituie tratamente discriminatorii pentru anumite categorii de persoane, aplicându-se în mod nediferenţiat tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridicã.
De asemenea, dreptul la un proces echitabil presupune o serie de garanţii generale a cãror aplicabilitate nu este limitatã de condiţiile instituite de lege pentru încadrarea unei sesizãri adresate unui organ de urmãrire penalã ca fiind plângere sau denunţ. De altfel, persoana care considerã cã i-au fost lezate drepturi sau interese legitime se poate adresa instanţei pentru ocrotirea acestora, fãrã ca între liberul acces la justiţie şi dreptul de a obţine condamnarea penalã a unei alte persoane sã poatã fi pus semnul egalitãţii.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textele legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 259 din Codul penal cu denumirea marginalã Denunţarea calomnioasã, precum şi prevederile art. 222 alin. 7 cu denumirea marginalã Plângerea şi art. 223 cu denumirea marginalã Denunţul, ambele din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut:
Art. 259 din Codul penal:
"Învinuirea mincinoasã fãcutã prin denunţ sau plângere, cu privire la sãvârşirea unei infracţiuni de cãtre o anume persoanã, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Dacã cel care a sãvârşit fapta declarã mai înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale faţã de persoana în contra cãreia s-a fãcut denunţul sau plângerea, ori împotriva cãreia s-au produs probele, cã denunţul, plângerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 76."
Art. 222 alin. 7 din Codul de procedurã penalã:
"Plângerea greşit îndreptatã la organul de urmãrire penalã sau la instanţa de judecatã se trimite organului competent."
Art. 223 din Codul de procedurã penalã:
"Denunţul este încunoştinţarea fãcutã de cãtre o persoanã fizicã sau de cãtre o persoanã juridicã despre sãvârşirea unei infracţiuni.
Denunţul trebuie sã conţinã aceleaşi date ca şi plângerea.
Denunţul scris trebuie sã fie semnat de denunţãtor, iar în cazul denunţului oral, acesta se consemneazã într-un proces-verbal de cãtre organul în faţa cãruia a fost fãcut."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aspectele relevate de autorii excepţiei cu privire la modul de aplicare şi de interpretare a normelor criticate ţin de fondul soluţionãrii litigiului în faţa instanţei de drept comun şi nu pot fi convertite în vicii de constituţionalitate menite sã justifice contrarietatea acestora cu dispoziţiile din Legea fundamentalã invocate.
În plus, nemulţumirea autorilor excepţiei nu vizeazã conţinutul reglementãrilor criticate, ci absenţa unor alte dispoziţii a cãror încorporare în textele contestate ar fi fost oportunã. Or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţã "fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", şi, pe cale de consecinţã, urmeazã ca prezenta excepţie de neconstituţionalitate sã fie respinsã ca inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. 222 alin. 7 şi art. 223 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alexa Dimitrie şi Elvira Opran în Dosarul nr. 21.435/245/2007 al Tribunalului Iaşi - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef delegat,
Afrodita Laura Tutunaru
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
