Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 351 din 2 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304^1 si art. 305 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 455 din 25 mai 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304^1 şi 305 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marin Stanciu şi Gabriela Stanciu în Dosarul nr. 965/Cv/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 965/Cv/2005, Tribunalul Argeş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304^1 şi 305 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Marin Stanciu şi Gabriela Stanciu cu prilejul soluţionãrii unui recurs civil.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã "restrângerea, pe care o apreciem nefireascã, a posibilitãţii pãrţii de a solicita şi obţine administrarea de probatorii în recurs, spre deosebire de calea de atac a apelului, contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 24 alin. (1) din Constituţie". Cu privire la art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, care prevede cã recursul declarat împotriva unei hotãrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel nu este limitat la motivele de casare prevãzute în art. 304, iar instanţa poate sã examineze cauza sub toate aspectele, considerã cã acesta încalcã Legea fundamentalã deoarece nu instituie o obligaţie, ci o facultate pentru instanţele de judecatã de a cerceta pricina şi sub aspectul temeiniciei.
Tribunalul Argeş - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 304^1 şi 305 din Codul de procedurã civilã. <>Art. 305 a fost modificat prin Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Dispoziţiile legale criticate au urmãtoarea redactare:
- art. 304^1: "Recursul declarat împotriva unei hotãrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel nu este limitat la motivele de casare prevãzute în art. 304, instanţa putând sã examineze cauza sub toate aspectele.";
- art. 305: "În instanţa de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepţia înscrisurilor, care pot fi depuse pânã la închiderea dezbaterilor."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor texte de lege autorii excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 24 din Constituţie, referitoare la egalitatea în faţa legii şi la dreptul la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în ceea ce priveşte constituţionalitatea art. 305 din Codul de procedurã civilã, s-a mai pronunţat, spre exemplu, prin <>Decizia nr. 396 din 12 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 1 septembrie 2005, prin care a respins criticile formulate împotriva acestui text legal, arãtând cã, în urma modificãrilor şi completãrilor aduse Codului de procedurã civilã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , recursul a devenit o cale extraordinarã de atac, ceea ce justificã deosebirea faţã de apel în ceea ce priveşte inadmisibilitatea probelor noi, cu excepţia înscrisurilor.
Referitor la art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, recursul constituie în aceastã ipotezã o cale de atac cu caracter devolutiv, în care, ca şi în cazul apelului, instanţa de recurs judecã însãşi cauza, atât sub aspectul legalitãţii, cât şi sub acela al temeiniciei, nelimitându-se sã examineze doar hotãrârea pronunţatã de prima instanţã, exclusiv pentru motivele de casare prevãzute în art. 304 din Codul de procedurã civilã.
Justificarea acestei reglementãri derogatorii de la regula generalã a caracterului nedevolutiv al recursului ţine de deosebirile esenţiale existente între cele douã situaţii avute în vedere de legiuitor. Astfel, în situaţia în care s-a putut exercita calea de atac a apelului, cauza a fost, integral şi sub toate aspectele legalitãţii şi temeiniciei soluţiei pronunţate de prima instanţã, examinatã de o instanţã de control judiciar, la un grad de jurisdicţie superior, iar recursul va putea fi exercitat pentru motive concret şi limitativ determinate, care vizeazã legalitatea deciziei pronunţate în apel. În situaţia în care pãrţilor nu le este deschisã calea de atac a apelului, apare firesc ca instanţa sã poatã cerceta sub toate aspectele cauza dedusã judecãţii.
Aceastã posibilitate, coroboratã cu principiul rolului activ al judecãtorului, conform cãruia instanţa are îndatorirea sã stãruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronunţãrii unei hotãrâri temeinice şi legale, este menitã sã asigure pãrţilor o judecatã echitabilã şi sã conducã instanţa la cercetarea şi aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunţarea unei soluţii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304^1 şi 305 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marin Stanciu şi Gabriela Stanciu în Dosarul nr. 965/Cv/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
