Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 351 din 17 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) si (2) teza a doua din Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-şef delegat
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 alin. (1) şi (2) teza a doua din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, excepţie ridicatã de Leonard Pintilei în Dosarul nr. 4.131/40/2007 al Curţii de Apel Suceava - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.131/40/2007, Curtea de Apel Suceava - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (1) şi (2) teza a doua din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, excepţie ridicatã de Leonard Pintilei în dosarul de mai sus.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (1) şi (2) referitoare la înfãptuirea justiţiei în numele legii şi la unicitatea, egalitatea şi imparţialitatea ei şi ale art. 131 alin. (2) referitoare la exercitarea atribuţiilor Ministerului Public prin procurori constituiţi în parchete, deoarece prin conţinutul lor atribuie organelor de poliţie judiciarã competenţa de a efectua acte de urmãrire penalã "în numele procurorului", fãrã o limitare a categoriei actelor procedurale ce ar putea fi întocmite în acest mod, ceea ce permite o delegare generalã a acestora în flagrantã contradicţie cu textele constituţionale arãtate mai sus.
Curtea de Apel Suceava - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 9 alin. (1) şi (2) teza a doua din Legea nr. 508/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, aşa cum au fost modificate şi completate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 131/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.046 din 29 decembrie 2006, care au urmãtorul conţinut:
- <>Art. 9 alin. (1) şi (2) teza a doua din Legea nr. 508/2004 :
"(1) Ofiţerii şi agenţii de politie judiciarã anume desemnaţi potrivit art. 27 efectueazã numai acele acte de cercetare penalã dispuse de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, sub directa coordonare şi controlul nemijlocit al acestora.
(2) Dispoziţiile procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciarã prevãzuţi la alin. (1). Actele întocmite de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciarã din dispoziţia scrisã a procurorului sunt efectuate în numele acestuia."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã susţinerile autorului excepţiei, în sensul cã dispoziţiile legale criticate ar crea discriminãri între cetãţenii chemaţi în justiţie, sunt neîntemeiate, deoarece se aplicã în mod uniform tuturor celor aflaţi în ipoteza normelor criticate.
Faptul cã în anumite cazuri ofiţerii de poliţie judiciarã din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism efectueazã acte de cercetare penalã nu echivaleazã cu o încãlcare a garanţiilor dreptului la un proces echitabil ori a statutului procurorului, consacrate prin art. 21 alin. (3) şi art. 132 din Legea fundamentalã, întrucât, pe de-o parte, aceastã poliţie judiciarã a fost creatã în scopul efectuãrii cu celeritate şi în mod temeinic a activitãţilor de descoperire şi de urmãrire a infracţiunilor de criminalitate organizatã şi terorism, iar pe de altã parte actele de cercetare ale acestor ofiţeri se efectueazã în numele procurorului şi numai dupã emiterea unei dispoziţii scrise a acestuia.
Totodatã, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciarã îşi desfãşoarã activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control a/al procurorului, ceea ce dã expresie prevederilor art. 131 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãrora parchetele conduc şi supravegheazã activitatea de cercetare penalã a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Dispoziţiile criticate nu contravin nici prevederilor constituţionale ale art. 124 alin. (2) potrivit cãrora justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi, întrucât actul de justiţie în sensul textului constituţional invocat este atributul exclusiv al instanţelor judecãtoreşti, care, în materie penalã, soluţioneazã cauzele în faza de judecatã. Or, prevederile <>art. 9 alin. (1) şi (2) teza a doua din Legea nr. 508/2004 vizeazã prima fazã a procesului penal, faza urmãririi penale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 alin. (1) şi (2) teza a doua din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, excepţie ridicatã de Leonard Pintilei în Dosarul nr. 4.131/40/2007 al Curţii de Apel Suceava - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef delegat,
Afrodita Laura Tutunaru
_____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
