Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 35 din 25 ianuarie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 35 din 25 ianuarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 158 din 22 februarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Virgil Guran şi Elena Clinci în Dosarul nr. 11.189/RG/2004 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 octombrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 11.189/RG/2004, Curtea de Apel Cluj - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de inculpaţii Virgil Guran şi Elena Clinci (fostã Rîşnovean) în dosarul cu numãrul de mai sus, având drept obiect soluţionarea unei cauze penale în recurs.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã textul legal criticat exclude folosirea cãii de atac a recursului în cazul deciziilor pronunţate în apel, prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor. Aceastã situaţie este, în opinia lor, de naturã a lipsi de eficienţã dispoziţiile art. 385^1 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã penalã, deoarece partea interesatã este în imposibilitate de a exercita dreptul la apãrare şi de acces liber la justiţie în cazul unor excepţii ridicate în calea de atac a apelului. Limitarea exercitãrii recursului împotriva deciziilor pronunţate în apel, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei, apare ca neconstituţionalã în raport cu art. 21 din Legea fundamentalã, deoarece limiteazã şi posibilitatea de a ataca încheierile premergãtoare soluţionãrii apelului, ajungându-se la situaţia ca justiţiabilul sã nu se bucure de nici un mijloc eficient de a-şi apãra drepturile şi interesele legitime vizate de excepţiile ridicate în prima cale de atac. Pe cale de consecinţã, este îngrãdit nu numai dreptul liberului acces la justiţie, ci şi dreptul la apãrare, care presupune, în mod necesar, existenţa posibilitãţii justiţiabilului de a invoca nelegalitatea unei dispoziţii a instanţei de judecatã, neacordarea sau încãlcarea unui drept procesual ori nesoluţionarea unei excepţii ridicate, context în care dreptul la apãrare nu poate fi privit disociat de dreptul la un proces echitabil şi de dreptul de petiţionare în vederea apãrãrii celorlalte drepturi şi interese legitime.
Curtea de Apel Cluj - Secţia penalã opineazã cã excepţia este neîntemeiatã, deoarece textul legal criticat este în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 24 alin. (1) din Legea fundamentalã. Prevederile legale criticate reglementeazã folosirea cãii de atac a recursului. Or, stabilirea cãilor de atac şi a condiţiilor în care ele pot fi exercitate intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului.
Faptul cã împotriva deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu se poate folosi calea de atac a recursului nu afecteazã dreptul la apãrare al persoanelor, deoarece la rejudecarea fondului instanţa de trimitere este obligatã sã examineze cauza sub toate aspectele, inclusiv cererile şi excepţiile invocate de pãrţi în cursul procesului.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul României aratã cã dispoziţiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã constituie norme de procedurã, or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecatã este prevãzutã numai de lege. Textul legal criticat, stabilind regula generalã potrivit cãreia deciziile pronunţate în apel pot fi atacate cu recurs, excepteazã de la aceastã regulã situaţiile în care, prin deciziile instanţelor de apel, s-a dispus rejudecarea cauzelor. Raţiunea este aceea cã procesul penal se reia de la faza judecãţii în primã instanţã.
Prin urmare, dispoziţiile legale contestate nu ridicã probleme de constituţionalitate, ci de interpretare şi de aplicare a legii. Aşa fiind, accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac. Pãrţile procesului penal îşi pot exercita dreptul la apãrare în tot cursul procesului, fãrã nici o încãlcare, deoarece dispoziţiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã nu îngrãdesc dreptul pãrţilor de a fi asistate de un avocat ales sau numit din oficiu.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, cu urmãtoarea motivare:
Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, cum sunt şi cele referitoare la hotãrârile judecãtoreşti supuse recursului, astfel încât accesul la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac. Noţiunea de proces echitabil nu implicã imperios existenţa mai multor grade de jurisdicţie, a unor cãi de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, nici, pe cale de consecinţã, posibilitatea exercitãrii acestor cãi de atac de cãtre toate pãrţile din proces.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã faţã de art. 24 din Legea fundamentalã. Avocatul Poporului considerã cã aceasta nu poate fi reţinutã. Faptul cã nu se poate folosi calea de atac a recursului împotriva hotãrârilor judecãtoreşti prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu afecteazã drepturile procesuale ale inculpatului, avându-se în vedere cã, la rejudecarea fondului, instanţa este obligatã sã examineze întreaga cauzã sub toate aspectele.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut: "Pot fi atacate cu recurs: [...]
e) deciziile pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curţi de apel şi Curtea Militarã de Apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3), referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi cele ale art. 24 alin. (1), referitoare la garantarea dreptului la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, s-a mai pronunţat, statuând cã acestea sunt constituţionale. Astfel, prin <>Decizia nr. 481 din 9 noiembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.143 din 2 decembrie 2004, pronunţându-se în legãturã cu critica potrivit cãreia art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã încalcã dispoziţiile constituţionale referitoare la garantarea dreptului la apãrare, Curtea a constatat cã textul legal criticat este în deplinã concordanţã cu art. 24 alin. (1) din Legea fundamentalã. Faptul cã împotriva hotãrârilor judecãtoreşti prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu se poate folosi calea de atac a recursului nu afecteazã drepturile procesuale ale inculpatului, referitoare la garantarea dreptului la apãrare, avându-se în vedere cã la rejudecarea fondului instanţa este obligatã sã examineze întreaga cauzã sub toate aspectele.
De asemenea, nu poate fi primitã critica autorului excepţiei privitoare la încãlcarea liberului acces la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, întrucât, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2), legiuitorul este unica autoritate competentã sã reglementeze procedura de judecatã. Ca urmare, prin instituirea caracterului irevocabil al deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor nu se aduce atingere în nici un fel dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotrivã, se oferã tuturor pãrţilor interesate exercitarea acestui drept în condiţii de echitate, întrucât, de vreme ce se procedeazã la o nouã judecatã asupra fondului, partea interesatã are posibilitatea sã-şi valorifice toate drepturile şi interesele sale legitime fãrã nici un fel de limitãri.
Cele statuate prin decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi care sã justifice schimbarea acestei jurisprudenţe.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Virgil Guran şi Elena Clinci în Dosarul nr. 11.189/RG/2004 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 ianuarie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru


---------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016