Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 35 din 13 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 39 alin. (3) si ale art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 4 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (3) şi ale <>art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Partidul Alianţa Socialistã în Dosarul nr. 17.013/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin preşedinte, lipsind partea Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 2, sectorul 2, Bucureşti.
Magistratul-asistent referã asupra procedurii de citare cu partea lipsã, în sensul cã pe confirmarea de primire a telegramei prin care aceastã parte a fost citatã este înscrisã menţiunea "mutat fãrã adresã".
Având cuvântul asupra acestui incident procedural, atât autorul excepţiei, cât şi reprezentantul Ministerului Public apreciazã procedura de citare ca fiind legal îndeplinitã, având în vedere cã instituţia citatã este în prezent desfiinţatã, datoritã caracterului temporar al activitãţii sale specifice.
Deliberând, Curtea constatã cã procedura de citare este legal îndeplinitã şi dã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care reitereazã argumentele pentru admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum au fost susţinute în faţa instanţei de fond. Depune un set de înscrisuri constând în fotocopii ale unor hotãrâri judecãtoreşti şi concluzii scrise pentru admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând cã textele de lege criticate nu constituie o încãlcare a normelor constituţionale şi convenţionale invocate, ci, dimpotrivã, reprezintã o aplicare a acestora.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 17.013/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (3) şi ale <>art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Partidul Alianţa Socialistã într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect obligaţia de a face.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 alin. (3) şi ale <>art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care, în prezent, au urmãtorul cuprins:
- Art. 39 alin. (3): "Hotãrârea pronunţatã este definitivã şi irevocabilã şi se comunicã, în cazul preşedintelui biroului electoral şi locţiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, preşedintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestaţiei, procedeazã la o nouã desemnare.";
- Art. 55 alin. (8): "Pentru stabilirea numãrului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi sau candidaţi independenţi pentru consilieri, pentru primari, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene se procedeazã astfel:
a) în prima etapã, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale care conţin cel puţin un partid politic parlamentar se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi efectuatã de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenţa majoritãţii membrilor acestuia;
b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se imprimã în urmãtoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi efectuatã de preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunalã, orãşeneascã, municipalã şi de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeanã şi a municipiului Bucureşti."
În opinia autorului excepţiei, textele de lege menţionate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 20 alin. (2) privind prioritatea reglementãrilor internaţionale privind drepturile omului faţã de legile interne mai puţin favorabile, art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, art. 37 alin. (1) privind condiţiile pentru exercitarea dreptului de a fi ales şi ale art. 120 alin. (1) cu privire la principiile descentralizãrii, autonomiei locale şi deconcentrãrii serviciilor publice, ca principii de bazã ale administraţiei publice locale. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ale art. 10 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, precum şi ale art. 2 pct. 3 şi ale art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, mai întâi, cã dispoziţiile <>art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 , prin modalitatea de stabilire a numãrului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor participante la alegeri, în douã etape, prin tragere la sorţi, creeazã discriminãri în cadrul aceleiaşi situaţii juridice, respectiv în rândul aceleiaşi categorii a participanţilor la alegeri, criteriul de plasare a ordinii prioritare pe buletinele de vot fiind statutul parlamentar al partidului, al alianţei politice sau electorale participante la alegeri. Prin urmare, partidele care nu au reprezentare în Parlament sunt defavorizate, având "din start un dezavantaj" datoritã "poziţiilor mai greu de identificat pe buletinele de vot", ceea ce "scade şansa acestora de a fi votate". Totodatã, se încalcã şi principiile de bazã ale administraţiei publice locale, deoarece este "în afara oricãrui principiu democratic stabilirea unui regim privilegiat pentru formaţiunile politice care au reprezentanţi la nivelul administraţiei publice centrale faţã de celelalte formaţiuni politice, câtã vreme lupta electoralã este pentru administraţia localã".
Cât priveşte dispoziţiile <>art. 39 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 , se apreciazã cã sunt contrare accesului liber la justiţie, prin aceea cã prevãd caracterul irevocabil al hotãrârilor birourilor electorale, de vreme ce aceste autoritãţi nu sunt asimilate instanţelor de judecatã, chiar dacã sunt alcãtuite şi din judecãtori, şi nu se caracterizeazã prin independenţã şi imparţialitate, deoarece au în componenţã membri ai partidelor politice parlamentare şi ai alianţelor acestora.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile <>art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 sunt constituţionale, în timp ce prevederile art. 39 alin. (3) sunt contrare art. 21 din Constituţie, deoarece lipsesc pe cel interesat sã promoveze o acţiune în justiţie în faţa instanţei competente.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 39 alin. (3) şi ale <>art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta urmeazã sã fie respinsã ca neîntemeiatã.
Dispoziţiile <>art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, prin aceea cã prevãd criteriile pentru stabilirea numãrului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi pentru alegerile locale, nu sunt de naturã sã creeze discriminãri în rândul competitorilor electorali. Numãrul de ordine de pe buletinele de vot unde un candidat sau altul se regãseşte nu constituie un criteriu subiectiv care sã determine discriminarea pretinsã de autorul excepţiei şi, mai mult, ordinea deţinutã de o formaţiune politicã pe buletinele de vot, indiferent cã are sau nu statut parlamentar, nu este de naturã sã influenţeze opţiunea alegãtorilor şi nici rezultatele sufragiului. O formaţiune politicã se distinge prin imprimarea în patrulaterele fiecãrui buletin de vot a denumirii partidului politic, a semnului electoral şi a listelor de candidaţi, şi nu prin ordinea de pe buletinul de vot. Instituirea unor reguli pentru stabilirea numãrului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi, respectiv, într-o primã etapã, pentru listele depuse de partidele politice parlamentare, iar în a doua etapã, pentru listele depuse de partidele politice neparlamentare, reprezintã o opţiune a legiuitorului. Aşa fiind, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea principiului nediscriminãrii şi a dreptului de a fi ales.
Cât priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit cãreia prevederile art. 39 alin. (3) din aceeaşi lege contravin liberului acces la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, Curtea constatã cã şi aceasta este neîntemeiatã. Caracterul definitiv şi irevocabil al hotãrârilor pronunţate de birourile electorale în condiţiile prevãzute de art. 39 alin. (2) din lege, pentru soluţionarea contestaţiilor privind modul de organizare şi componenţa birourilor electorale, nu conferã textului de lege criticat caracter neconstituţional. Prin <>Decizia Plenului nr. 1/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituţionalã a statuat cu titlu de principiu cã accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac, deoarece competenţa şi procedura sunt stabilite de lege şi cã, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, ca şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale. Or, organizarea şi desfãşurarea operaţiunilor electorale constituie o astfel de situaţie specialã, avându-se în vedere necesitatea desfãşurãrii cu celeritate, în cadrul unui calendar electoral prestabilit, a tuturor operaţiunilor specifice procesului electoral, inclusiv soluţionarea contestaţiilor privind modul de organizare şi componenţa birourilor electorale. De altfel, aplicarea în aceastã materie a normelor de drept comun ar conduce, practic, la împiedicarea desfãşurãrii alegerilor. Prin urmare, dispoziţiile legale nu îngrãdesc, ci, dimpotrivã, garanteazã accesul la o cale de atac, cea a contestaţiei, soluţionatã, în cadrul unei proceduri speciale, de organisme neutre, alese sau desemnate prin procedee democratice şi transparente.
Cât priveşte invocarea principiilor de bazã ale administraţiei publice locale, consacrate de art. 120 alin. (1) din Constituţie, Curtea constatã cã aceste norme nu au incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (3) şi ale <>art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Partidul Alianţa Socialistã în Dosarul nr. 17.013/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 ianuarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
