Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 349 din 21 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^6 alin. 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 952 din 18 octombrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Nicoleta Grigorescu - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã, prin avocat, de Lenuţa Borza în Dosarul nr. 3.809/P/2003 al Curţii de Apel Oradea.
La apelul nominal lipsesc pãrţile faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciind cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 mai 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 3.809/P/2003, Curtea de Apel Oradea a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^6 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã, prin avocat, de Lenuţa Borza în cauza ce are ca obiect judecarea unui recurs penal.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã alin. 2 al art. 385^6 din Codul de procedurã penalã este restrictiv faţã de alin. 3 al aceluiaşi articol şi "instituie un tratament inegal prin privarea recurentului de dreptul la un proces echitabil, lãsând în afara controlului legalitãţii hotãrârii aspecte care nu au fost invocate de pãrţi, care nu au fost sesizate, care nu au fost luate în considerare de cãtre instanţa de judecatã, în mod nelegal, sau care nu au corespondent în prevederile art. 385^9 din Codul de procedurã penalã". Considerã cã în situaţia în care prima instanţã şi instanţa de apel în mod nejustificat au respins cererea de probaţiune în apãrare, iar în recurs nu se mai pot administra probe, contrar prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, partea nu beneficiazã de un proces echitabil.
Curtea de Apel Oradea considerã cã excepţia ridicatã este întemeiatã, întrucât "nu se poate accepta, fãrã a se încãlca dreptul la un proces echitabil, ca în competenţa instanţei de recurs sã nu se prevadã aceleaşi atribuţii de control judiciar, indiferent dacã acţiunea penalã este supusã şi apelului sau numai recursului".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considerã cã excepţia este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã, "în ipoteza prevãzutã la art. 385^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, legiuitorul a restrâns sfera controlului jurisdicţional la elementele de nelegalitate expres prevãzute de lege, tocmai în considerarea efectului devolutiv al apelului".
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a art. 385^6 nu este întemeiatã, deoarece acest text de lege "nu opreşte pãrţile interesate de a apela la instanţele judecãtoreşti, de a fi apãrate şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale care condiţioneazã, într-o societate democraticã, desfãşurarea unui proces echitabil".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, conform cãrora "Instanţa de recurs examineazã cauza numai în limitele motivelor de casare prevãzute în art. 385^9".
În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora "Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege".
Analizând dispoziţiile art. 385^6 din Codul de procedurã penalã, Curtea reţine cã acestea reglementeazã efectul devolutiv al recursului, precum şi limitele acestuia, ţinând seama de douã situaţii distincte, prevãzute în alin. 2, când hotãrârea penalã a fost supusã apelului, iar prin recurs se atacã decizia pronunţatã în apel, situaţie în care instanţa de recurs poate examina cauza numai în limitele motivelor prevãzute de art. 385^9, şi în alin. 3, când hotãrârea primei instanţe, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel, situaţie în care recursul are efect devolutiv, ca şi apelul, iar "instanţa este obligatã ca, în afara temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, sã examineze întreaga cauzã sub toate aspectele".
Reglementarea diferitã se justificã prin deosebirile esenţiale existente între cele douã situaţii avute în vedere de legiuitor. În prima situaţie, în urma exercitãrii cãii de atac a apelului, cauza a fost, integral şi sub toate aspectele legalitãţii şi temeiniciei soluţiei pronunţate de prima instanţã, examinatã de o instanţã de control judiciar, la un grad de jurisdicţie superior. Recursul, fiind a doua cale ordinarã de atac, ce urmeazã a fi soluţionatã la cel de-al treilea grad de jurisdicţie, poate fi exercitat pentru motive de casare concret şi limitativ determinate, care vizeazã legalitatea deciziei pronunţate în apel.
Curtea reţine cã art. 385^9 din Codul de procedurã penalã prevede 22 de motive de casare care pot fi invocate prin recurs şi dintre care majoritatea trebuie verificate de instanţa de recurs şi din oficiu, chiar dacã nu au fost invocate de recurent. Aceste motive pot fi invocate cu privire la soluţionarea atât a laturii penale, cât şi a laturii civile a procesului penal.
Dispoziţiile procedurale referitoare la judecarea procesului penal în cele trei grade de jurisdicţie sunt de naturã sã asigure desfãşurarea unui proces echitabil. În legãturã cu aceste dispoziţii legale nu se ridicã probleme legate de constituţionalitate, ci doar probleme legate de corecta aplicare a lor.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Lenuţa Borza în Dosarul nr. 3.809/P/2003 al Curţii de Apel Oradea.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 septembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman
______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
